Utilizarea tablei electronice interactive în predarea limbilor străine

 

Integrarea tehnologiilor de informare și comunicare (TIC) în toate domeniile de activitate, inclusiv în învățământ, reprezintă la ora actuală și, mai ales în viitor, calea vitală de progres. Acum 18 ani, Unitatea Europeană Eurydice, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene (Directoratul General pentru Educație și Cultură), a publicat un document intitulat TIC@Europa.edu/TIC în sistemele educaționale europene [1] prin care majoritatea țărilor europene declarau că integrarea TIC în sistemul lor educațional reprezintă un obiectiv primordial, iar termenul integrare, așa cum menționează Luce Pépin, Directorul Unității Europene Eurydice în „Cuvântul înainte” la acest document, trebuie interpretat în cel mai larg sens posibil ca un sinonim virtual pentru introducere, prezență sau utilizare (http://www.eurydice.org).

Cercetătorul Wolton este de părere că, „dincolo de implicațiile sale comerciale, TIC au meritul de a readuce în atenție problema emancipării prin educație” (Wolton, Jay, 2000, p. 18). Pentru o perioadă îndelungată de timp, emanciparea era asimilată cu oportunitatea de avea acces la cât mai multe informații și cunoștințe. Actualmente, acest lucru este posibil: avem la dispoziție un număr extrem de mare de informații, or problema care apare este dacă știm ce să facem cu toate aceste informații. TIC au dus la metamorfoza priorităților educaționale și reprezintă, în prezent, vectorii potențiali pentru schimbări și inovații. Este cert faptul că derularea unei lecții prin încorporarea TIC încurajează studenții să abandoneze ascultarea pasivă în favoarea unei implicări mai active. În același timp, se cuvine a menționa că simpla prezență a TIC nu este în sine suficientă. Aceste tehnologii, în special în cazul predării/învățării limbilor străine, trebuie aplicate în paralel cu metodele tradiționale, rolul profesorului rămânând a fi unul fundamental. Utilizarea TIC oferă o mai mare autonomie studenților, însă rezultatele sunt palpabile doar în cazul în care există și contactul cu profesorul. Una dintre noile tehnologii care a revoluționat recent domeniul educației și un subiect de actualitate este Tabla albă interactivă sau TBI, din franceză Le tableau blanc interactif, alias TNI – tabla numerică interactivă sau TPI – tabla pedagogică interactivă. Adorată de unii, criticată de alții, această tehnologie nu încetează să fie în centrul dezbaterilor didactice. Implementată în școlile unor țări precursoare ca Marea Britanie, această capodoperă inovațională ar trebui să constituie un potențial enorm pentru predarea a varii discipline atât teoretice cât și practice, precum și un impact pozitiv asupra interesului studenților de a studia. Pentru profesor, integrarea TBI în practica sa pedagogică necesită o muncă colosală de descoperire și însușire, dar și dezvoltarea creativității și măiestriei în vederea conceperii unor „scenarii” întregi de desfășurare a lecțiilor, prin inserarea diverselor documente scrise (de orice dimensiune și orice format), audio, video, imagini etc. într-un singur fișier și pe aceeași tablă. În cele ce urmează vom încerca să demonstrăm la ce este util TBI și în ce măsură poate contribui la evoluția practicilor de predare. Așadar să vedem ce reprezintă TBI, cum a luat naștere și la ce servește.

Autorul conceptului TBI, precum și inventatorul mouse-ului PC este Rank-Xerox. În 1988, la Xerox Parc din Palo Alto (California), a font inventat Liveboard-ul, prima tablă interactivă, desigur limitată în opțiuni comparativ cu cea de astăzi. În 1991, TI își face apariția în Canada, fiind comercializată cu preponderență de Compania „Smart”, care rămâne și astăzi unul dintre liderii mondiali la acest capitol. În 1992, Smart lansează un nou model TI 585 sub forma unui cabinet de retroproiectare, iar în 1994 aparte tabla sa interactivă cunoscută sub forma clasică. În 1997, 1998, 2005 și în ultimii ani, Smart lansează noi modele touch screen pe care le folosim în prezent. Prețul unui dispozitiv este de aprox. 2 000 euro (tarif educațional pentru tablă și videoproiector, taxa pentru instalare nefiind inclusă). Prețul pentru particulari, în afara instituțiilor, este de 4 000 euro. Curios este faptul că inițial TBI a fost creată pentru exploatarea sa în cadrul întreprinderilor și marilor companii (conferințe și reuniuni), și nu pentru domeniul educației. Cu toate acestea, în 2009, peste 90% din TBI produse erau vândute în sectorul școlar (Futuresource Consulting, 2009 citat de Burton Monney și Jauquier, 2010). Actualmente tabla interactivă este utilizată la orele de curs în mai multe țări: Marea Britanie (95% din clase sunt dotate cu TI, conform datelor din 2009), Mexic, SUA și în alte 30 de țări printre care Franța, Austria, Grecia, Irlanda, Țările de Jos, Lituania, Canada.

Tabla electronică interactivă este un ecran de culoare albă sensibil la atingere, care funcționează împreună cu un calculator și un videoproiector (Fig. 1).

Elementele constituente ale TBI:

• tabla propriu-zisă, care este touch screen;
• un calculator dotat cu hard și soft pentru fișiere multimedia;
• cablurile de conectare sau echipamente wireless;
• softul didactic special cu drivere pentru instalare;
• stiloul electronic.

Accesoriile minimale care fac parte din dotarea tablei sunt: un set de 4 creioane speciale (depinde de tipul tablei) și un burete pentru șters, ce are funcția unei radiere. Aceste accesorii nu sunt consumabile și formează așa-numitul „penar deștept” al tablei, care mai permite și afișarea tastaturii virtuale pe ecran prin simpla apăsare a butonului corespunzător al penarului. Iată descrierea postată pe unul dintre site-urile educaționale românești cu privire la TI marca Smart Board, cu care sunt familiarizat și pe care am utilizat-o personal la orele de limbă franceză și cele de limbă engleză: „Extrem de ușor de folosit, tabla interactivă Smart Board se conectează (prin port USB) la orice computer, ce poate rula platforme variate (Window, Unix, Mac), acesta fiind la rândul lui cuplat la un videoproiector a cărui proiecție se poziționează pe tablă. Prin intermediul suprafeței senzitive de pe tabla interactivă, orice aplicație aflată pe calculator poate fi activată și controlată în totalitate prin simpla atingere a tablei. În plus, prin intermediul setului de markere puse la dispoziție, se pot realiza adnotări, observații sau completări, chiar pe documentul accesat. Rezultatul poate fi salvat, tipărit sau trimis prin e-mail. Funcția de mouse se poate realiza prin simpla atingere cu degetul a elementelor de pe tabla interactivă Smart”. Tabla este coordonată printr-un soft propriu, Smart Notebook (Fig. 2, 3), livrat împreună cu tabla. Pe TI putem realiza o serie de acțiuni:

• scriere sau desenare cu creioanele speciale sau cu degetul;
• accesarea diverselor documente existente pe calculator: documente Word, PDF, prezentări PowerPoint, fișiere audio și video, imagini, grafuri, diagrame etc.;
• importul și punerea în comun a fișierelor;
• importul Clipart-urilor din galerie;
• crearea secvențelor de curs interactive, a exercițiilor Multiple Choice, de completare a spațiilor libere (text lacunar), exerciții cu inserarea sunetelor și documentelor video, alte genuri de exerciții și activități interactive, individuale sau colective;
• lucrul cu documentele numerice, manualele digitale și cele scanate;
• exploatarea Internetului/acces la pagini web;
• editarea de texte, completări la materialele afișate sau accesate;
• convertirea scrisului de mână în scris electronic (sistemul de recunoaștere a scrisului de mână fiind încorporat);
• salvarea documentelor realizate;
• verificarea cunoștințelor prin aplicarea unor teste grilă.

Pentru realizarea acestor sarcini, TBI de ultimă generație oferă o serie de facilități:

• buton de tastatură virtuală și mouse pe suprafața tablei;
• funcția de mouse poate fi activată prin atingerea tablei;
• utilizarea tablei chiar și atunci când markerele lipsesc;
• ștergerea aplicațiilor atât cu buretele cât și cu dosul palmei;
• controlul calculatorului direct de pe suprafața tablei, chiar și cu degetul etc.

Toate aceste sarcini posibile cu ajutorul TBI pot fi încadrate schematic sub forma unui graf cu patru poli în centrul cărora se găsește interactivitatea (Fig. 4). Denumirea acestora coincide cu polii prezentați de adeptul psihologiei cognitive M. Betrancourt în lucrarea sa Pour des usages des TIC au service de l’apprentissage (2007).

Să descriem succint specificitățile fiecărui pol al interactivității:

1. Stocajul/Reutilizarea informațiilor complexe: accesul la un număr infinit de informații grație paginilor web stocate, stocabile și modificabile zi de zi. Acest pol este foarte aproape de posibilitățile pe care le oferă un computer obișnuit prin prezentările create cu ajutorul Beamer, Prezi sau PPT. Prin urmare, pare a fi polul slab al interactivității oferite de tablă.
2. Prelucrarea automată a informațiilor: utilizarea capacităților de calcul ale PC-ului proiectate pe TBI: calculatorul, programe de creare a exercițiilor, software-uri educaționale etc. Este polul de intensitate medie, ce imprimă o plus valoare interactivității, permițând utilizatorului intervenția directă asupra unui program, fără a părăsi activitatea începută.
3. Vizualizarea informațiilor: posibilitatea de a accede la imagini, fotografii, materiale video, reprezentări grafice etc.
4. Procesul de producere și creație: scrierea colaborativă, multiplă, datorită anumitor platforme. Este polul cu cel mai înalt grad de autonomie creatoare, în interiorul căruia interacționează mai multe procese.

Avantajele TBI:

• Animează întotdeauna atmosfera în timpul predării, indiferent de grupa de vârstă a elevilor/studenților. Cei mici sunt atrași de culorile vii și de spațiul de prezentare în continuă mișcare, în timp ce studenții beneficiază de pe urma demonstrațiilor practice.
• Îndepărtează orice reziduuri ce rezultă în mod obișnuit prin folosirea tablelor clasice (praful de cretă).
• Poate satisface mai multe stiluri de învățare: elevii/studenții care învață în stilul tactil-kinestezic vor beneficia în urma atingerii și scrierii cu degetul pe tablă, cei care învață vizual beneficiază de suprafața mare de prezentare, iar cei ce învață auditiv beneficiază de dezbaterile vii ce se nasc în jurul informațiilor prezentate.
• Oferă avantajul scrierii pe suprafața de lucru cu ajutorul oricărui element care are capacitatea de a exercita presiune (chiar și cu degetul), dar păstrează, în același timp, și celelalte elemente definitorii: manevrabilitate, ușurință de utilizare; soft perfect adaptat pentru procesul instructiv educativ; precizie și rezoluție înaltă; comunicare rapidă și efect interactiv excelent.
• Augmentează explicitatea cursurilor predate/învățate, oferind un nivel mai înalt de vizibilitate, lizibilitate și înțelegere.

Inconveniențe:

• Rămâne a fi costisitor.
• Necesită o investiție enormă din partea profesorului care trebuie să consacre mult timp pentru a reuși să mânuiască cu ușurință instrumentele necesare și a elabora cursul de lecții.
• Poate provoca oboseala vizuală a elevilor/studenților.

Acestea fiind spuse, consider important a face distincția între inserția unei tehnologii, care nu reprezintă altceva decât apariția fizică a unui artefact în sala de curs, și integrarea acesteia în practicile pedagogice, despre care am vorbit la începutul acestui articol. Din perspectivă pur instrumentală, a integra o nouă tehnologie semnifică a ținea seama de posibilitățile de folosire a acestui aparat ce urmează a fi implementat în procesul de scenarizare a învățământului. Voi cădea de acord cu Karsenti și Gautier, care afirmă că esența nu rezidă în instalarea TIC în sala de curs, ci în utilizarea lor judicioasă în vederea atingerii rezultatelor scontate: « l’important n’est peut-être pas tant la question du moment de l’arrivée des TIC en classe que celle de leur utilisation judicieuse dans l’enseignement en vue de l’atteinte de cette fin [instruire et éduquer] » (Karsenti & Gauthier, 2006, p. 4).

În final, vom prezenta o listă de materiale video care pot fi accesate pe Internet, pe Youtube, și care completează conținutul articolului nostru, fiind de real folos celor interesați de acest subiect:

• Cele 10 porunci pentru TBI (video în limba franceză)
• Stiloul TBI /Electronic Pen
• Pertinența TBI în funcție de curentele pedagogice (curentul transmisiv, behaviorismul, cognitivismul, constructivismul, socioconstructivismul)
• Resurse numerice pentru TBI – Metoda Echo
• Séquence d’une leçon de français sur TBI – Les animaux domestiques
• Smart Boards Why are they so easy to use?

 

Concluzii

Deși TBI este un instrument fabulos de motivație a studenților /elevilor, acesta necesită mult efort, timp și abnegație din partea profesorului. De la tabla neagră la tablă albă profesorii nu au reușit să se adapteze la noile tehnologii care apar zi de zi în domeniul învățământului. În Republica Moldova asistăm la o penurie de noi tehnologii și cadre didactice care ar putea să le pună în aplicare la orele de curs, de aceea este imperios necesar de a încuraja cadrele didactice să participe la varii proiecte, școli de vară, stagii, formări TIC (spre ex. Atelier Transfer TIC, AUF). Este importantisim ca profesorul să se formeze pe parcursul întregii sale cariere. Mânuirea excelentă a TBI și integrarea sa reușită va da roade doar în cazul în care se va ține cont obiectivele predării unei limbi străine și va exista o colaborare amiabilă între profesor și student.

Bibliografie

1. ICT@Europe.edu: Information and Communication Technology in European Education Systems. Bruxelles: Benelux Preesm 2002, disponibil și pe http://www.eurydice.org
2. Wolton D., Jay O. Internet: petit manuel de survie. Paris: Flammarion, 2000.
3. http://www.alfasoft.ro/tabla-interactiva.html
4. Karsenti T. & Gauthier C. Les TIC bouleversent-elles réellement le travail des enseignants? In: Formation et profession, 2-4, 2006.
5. Bétrancourt M. Pour des usages des TIC au service de l’apprentissage. In: Gérard Puimatto (ed.) TICE: L’usage en travaux, Numéro Hors série des Dossiers de l’ingénierie éducative. Paris: CRDP, 2007, pp. 127-137.

Note:

[1] Disponibil pe Internet (http://www.eurydice.org) în engleză (ICT@Europe.edu: Information and Communication Technology in European Education Systems) şi în franceză (TIC@Europe.edu: Les technologies de l’information et de la communication dans les systèmes éducatifs européens).