Azi am efectuat o vizită la Liceul teoretic „George Călinescu” din Chișinău, unde m-am întâlnit cu un grup de elevi din anii terminali și am discutat cu ei despre proiectele lor de carieră, dificultățile cu care se confruntă aceștia în parcursul lor educațional și despre importanța cunoașterii limbilor străine, indiferent de meseria pe care o vor îmbrățișa după finalizarea studiilor.
Limbile străine reprezintă pașaportul de internaționalizare a relațiilor umane, în absolut toate domeniile soci(et)ale. Limbile străine asigură legătura între oameni, țări, continente, culturi și civilizații. Astăzi, dacă nu cunoști cel puțin 2-3 limbi străine, șansele de angajare se reduc la zero. În era numericului, bulversați la maxim de noile tehnologii grație cărora imposibilul devine posibil, a te lansa pe piața muncii atât în țară cât și în exterior, fără a cunoaște franceză, spaniolă, engleză, germană sau oricare altă limbă străină, fără a avea o limbă română corectă și nuanțată, ești legat de mâini și de picioare, dar mai ales de cap, fiindcă spulberi orice posibilitate de a te dezvolta în carieră.
Le-am vorbit tinerilor și despre sistemul de învățământ universitar, procedurile de admitere la studii superioare, acțiunile în care sunt implicați cei mai buni studenți de la ULIM, francofonia ca un atu de dezvoltare a schimburilor culturale și investiționale ș.a. subiecte adiacente. Detalii referitoare la viața studențească de zi cu zi și activitățile extracurriculare, de care pot beneficia cei înscriși la facultate, au fost oferite de studentele noastre de la Litere, Ina Neagu și Alexandrina Ciobanu.
După un dialog constructiv și o sesiune de întrebări-răspunsuri, ulimiștii au organizat pentru liceeni și concursuri pentru cei mai buni cunoscători ai limbilor franceză și engleză, câștigătorii primind în dar cărți din partea Bibliotecii „Liviu Rebreanu”, co-organizatorul evenimentului.
Elevii s-au arătat interesați de modelul ULIM în formarea specialiștilor și și-au exprimat acordul de a organiza și participa la o activitate în Centrul de Reușită Universitară.
Întâlnirea cu acești tineri mi-a lăsat un dram de optimism, dar și o doză de tristețe. Optimism, deoarece avem cu ce ne mândri, avem talente și buni cetățeni, care poartă în suflet valorile românismului. Tristețe, deoarece, în condițiile crizei multiaspectuale cu care se ciocnesc, aceste talente rămân a fi debusolate și profund dezamăgite, simțind că viitorul le este furat, chiar dacă vor face tot ce le stă în putință pentru a și-l făuri. Nu accept critici la adresa acestor tineri, precum că sunt desfrânați, lipsiți de ideal, că nu vor să muncească sau sa învețe, că nu știu nimic în afară de navigarea pe Internet, etc. etc. Nu este adevărat! Ar trebui să ne întrebăm cu toții de ce am ajuns la acest stadiu de criză spirituală, comunicațională, care afectează în primul rând tineretul. Oare nu e în bună parte și vina noastră, a unor profesori, ministere, a societății și țării per ansamblu, care nu știu de mai poate fi numită țară.
Trăim într-o societate bolnavă, canceroasă din punct de vedere moral, dominată de mizerie, nepăsare crasă, agresivitate. Tot mai pauperizați, devenim disperați, dar în același timp ne complăcem în sărăcie. Nu mai avem timp nici pentru alții nici pentru noi înșine. Incompetența, prostia, ura, intoleranța și grandomania sunt ridicate la nivelul politicii de stat. Fiecare se descurcă cum poate.
Să nu uităm, că mediul de existenţă îşi lasă amprenta asupra formării lumii interioare a tinerilor. Ce am semănat aceea culegem. Mai e cazul să ne dăm ifose și să învinuim pe toți în jur sau e vorba de o patologie sistemică, care pare a fi incurabilă?! Or, extirparea acestei patologii tot le revine tinerilor, care sunt tratați ca „bezmetici” și lăsați în voia sorții.