Press "Enter" to skip to content

Tricolorul românesc, simbol al Libertății, Dreptății și Frăției

Astăzi, toată suflarea românească își pictează chipurile și sufletele în trei culori și-o singură iubire. Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua drapelului național al României. În 1848, în această zi, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu (perioada de domnie 1 ianuarie 1843 – 13/25 iunie 1848), Guvernului provizoriu al Țării Românești a emis Decretul nr. 1 prin care tricolorul devenea simbol vexilologic românesc și Drapel Național.

Conform art. 12 din Constituția României, culorile drapelului sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 237 din 26 august 1994: „Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lățimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâșiilor culorilor sunt egale”. Anexa nr. 1 a aceleiași legi precizează că fâșiile drapelului național au culorile albastru cobalt, galben crom și roșu vermion.

Prezența acestor trei culori pe teritoriul actual al României datează însă mult mai devreme. Ele se regăsesc pe diplomele de înnobilare emise de Mihai Viteazul (anii de domnie 1593-1600), apoi, pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Tot de atunci moștenim și semnificația culorilor: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor) şi Frăție (roșul sângelui).

Steagul românesc a fost martor al multor evenimente istorice. A fost simbol de libertate în timpul și după Revoluția din 1848 şi de unitate la 1859. La 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite. „Steagul e România! acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noștri și îmbelșugat cu sudoarele muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții și unde se vor naște copii voștri. Steagul este încă simbolul devotamentului, credinței, ordinii și al disciplinei ce reprezintă oastea! Steagul e tot de-odată, trecutul, pre­zentul și viitorul Țării; întreaga istorie a României!” – declara domnitorul în unul din discursurile sale.

În forma pe care o are şi astăzi, drapelul a fost adoptat în 1867, în timpul domniei lui Carol I (1866-1914). În 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului, încercând să îndepărteze cât mai mult din tot ce a însemnat tradiţia naţională, şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente de sorginte sovietică.

În decembrie 1989, românii vor decupa stema cu simbolistica comunistă de pe steag şi-și vor recupera drapelul național.

Astăzi, cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului privesc cu speranță la Măria sa Tricolorul, la fel cum priveau spre el în lupta pentru unitate, încununată cu Marea Unire de la 1918.

Pentru mine, tricolorul simbolizează identitate și demnitate națională și mult râvnita ReUnire a tuturor celor care simt și respiră românește.

Curiozități tricolore, culese de pe Internet:

  • Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nicio legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad.
  • Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării în centru.
  • La 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni, a fost desfășurat cel mai mare drapel al României până în acel moment. Drapelul, cântărind aproximativ 5000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79 290,39 m2. Mărimea acestui drapel constituie un record mondial, depășind vechiul record de 65 975 m2, deținut de Liban.