vineri, octombrie 11

Etichetă: limba română

„Careva”, cuvântul care a parazitat româna din R. Moldova
Trăsnăi lingvistice

„Careva”, cuvântul care a parazitat româna din R. Moldova

Greșelile de limbă se răspândesc în spațiul public aidoma virusurilor în vremuri de pandemie și, odată intrate in uz, aproape că nu mai pot fi eradicate. Una dintre marile trăsnăi lingvistice de care nu ne putem debarasa în R. Moldova este utilizarea aberantă, cu valoare adjectivală, a cuvântului careva. Portalurile de știri, site-urile oficiale ale mai multor organizații și instituții, textele cu caracter științific, discursurile politicienilor, actele emise de ministere ș.a. abundă în acest careva. Iată câteva exemple spicuite din mass-media online, portaluri care se bucură de cea mai mare credibilitate din partea internauților: Socialiștii susțin că revin cu careva declarații ulterior. […] autoritățile au intervenit pentru a lua careva măsuri de protecție împotriva pandemiei ...
Interviu: „Limba română din Basarabia plânge, dar este plină de speranță…”
Interviuri

Interviu: „Limba română din Basarabia plânge, dar este plină de speranță…”

„M-am născut în ianuarie, în plină iarnă, când e ger de crapă pietrele, dintr-o mamă excepțională de origine română și un tată udmurt” – așa se prezintă mereu atunci când îl întrebi de unde își trage rădăcinile și încotro se îndreaptă. Vorbim despre Ghenadie Râbacov, profesor, cercetător, traducător și blogger. În continuare aflăm într-un interviu pentru portalul nostru romania.mea ce înseamnă pentru Ghenadie Râbacov „să lupte” pentru vorbirea corectă a limbii române și de ce, încă, la aproape trei decenii de idenpendeță mai avem restanțe la testul conștiință românească. ROMÂNIA MEA: Întotdeauna ai fost adeptul limbii române așa cum ne-a lăsat-o Eminescu, dar în goana de a fi „cool” și „mișto” cum e să reziști acestor tentații și să promovezi în fiecare zi corectitudinea și frumusețea l...
Diferența dintre „vaccin, vaccinuri” și „vaccină, vaccine”
Trăsnăi lingvistice

Diferența dintre „vaccin, vaccinuri” și „vaccină, vaccine”

Unul dintre subiectele cele mai discutate în ultima perioadă este vaccinarea anti-COVID-19. Spațiul online colcăie de așa-zișii experți în ale medicinii. De altfel, nu există domeniu de activitate în care aceștia, alături de părerologi și comentaci, mulți și ei cât frunza și iarba, să nu fie mereu prezenți și întotdeauna informați și pregătiți să intervină cu sfaturile lor extrem de „folositoare” ca și greșelile de limbă pe care le comit. Cred că ți-ai dat seama că acest text nu va fi despre eficiența vaccinurilor și necesitatea vaccinării în masă a populației pentru a scăpa cât mai repede de molima ce s-a abătut asupra planetei. Va fi despre utilizarea (in)corectă a termenilor vaccin și vaccină și a formelor de plural vaccinuri și vaccine. Vedem, în mod dezordonat, toate aceste cuvinte...
Colindele, inestimabil tezaur popular: istorie, curiozități și precizări terminologice
Trăsnăi lingvistice

Colindele, inestimabil tezaur popular: istorie, curiozități și precizări terminologice

Suntem la finele unui an pandemic extrem de dificil, iar în ajunul Marii Sărbători a Nașterii Domnului, pe care o așteptăm într-un mod cu totul special, chiar și în condiții de (auto)izolare, chiar și distanțați fizic de cei dragi, ascultăm și cântăm colinde. Aceste fascinante creații populare au legănat pruncia noastră, a părinţilor și a bunicilor noștri și cu siguranță vor legăna și copilăria urmașilor noștri. Ce sunt colindele și când au apărut? „Colindele sunt creaţii populare inspirate din Sfânta Scriptură, iar unele au şi un caracter laic, având ca izvor viaţa cotidiană a satului. Colindătorii sunt socotiţi mesagerii lui Dumnezeu care transmit oamenilor pacea şi fericirea, sănătatea şi nădejdea. Colindele au menirea, pe lângă slăvirea lui Dumnezeu, de a ne curăţa sufleteşte şi ...
Interviu: „A vorbi o limbă înseamnă a fi liber, a gândi analitic, uneori cu voce tare”
Interviuri

Interviu: „A vorbi o limbă înseamnă a fi liber, a gândi analitic, uneori cu voce tare”

De Ziua Europeană a Limbilor, marcată anual la 26 septembrie, am acordat un interviu pentru portalul Moldova9.com. Jurnalistul Vitalie Guțu m-a provocat la o discuție despre rolul și necesitatea deprinderii și cunoașterii unei limbi străine ca element definitoriu în dezvoltarea noastră ca personalitate, comunitate și națiune, per ansamblu. M9: Cât mai multe limbi cunoști, cu atât mai multe destine și culturi explorezi. În acest context, cât de important e să vorbești o limbă de circulație europeană? Ghenadie Râbacov: Cunoașterea a cel puțin două limbi de circulație internațională înseamnă, înainte de toate, posibilități mult mai mari de comunicare și de acces la universalitate. Învățarea unei limbi străine reprezintă o investiție prețioasă în viitorul nostru și al copiilor noștri, fi...
Ana Guțu, campion la categoria grea în neîncetata luptă pentru limba română
Atitudine, Educatie

Ana Guțu, campion la categoria grea în neîncetata luptă pentru limba română

O națiune poate fi măreață, liberă, democrată și în siguranță doar dacă matricea sa culturală este formată din personalități de mare calibru a căror contribuție în dezvoltarea societății și a omenirii este recunoscută la nivel internațional. Astăzi, de Ziua Limbii Române, este de datoria noastră să ne cunoaștem și să ne glorificăm Eroii. Republica Moldova pare a fi terra incognita. Străinii abia de o pot identifica pe harta lumii. Totuși acest petic de pământ, rupt din trupul Țării-Mamă, a dat lumii Oameni talentați. Trăim vremuri vitrege și conflictuale în care s-ar părea că nu mai e loc pentru meritocrație. Cu toate acestea, răsar vlăstare de lumină și speranță care contrazic toate probabilitățile și pun capăt întunericului societal. De mai bine de un deceniu, în epicentrul luminii...