-
Schimbarea versus viaţa într-un glob de sticlă
Sunt genul de om care mereu vrea să schimbe ceva. Uneori, totul. Vreau să schimb lumea, țara, mentalități, idei fixe și multe alte lucruri. Înțeleg că e o nebunie și un defect care îmi joacă festa în miezul unui front pe care se dă o luptă aprigă între general și particular. O luptă care capătă, pe zi ce trece, forme dramatice. În general: avem o țară frumoasă; suntem demni și independenți; avem justiție și luptăm împotriva corupției; construim o școală prietenoasă și centrată pe elev; pretindem că, de la an la an, o ducem mai bine; suntem creștini, pașnici, ospitalieri și toleranți; suntem cinstiți șine place să muncim. În particular:…
S-ar putea să-ți placă și
Consumatori de suflete
Zgârieturi pe suflet
Nihil sine Deo & Nihil sine Matre
-
Mircea Eliade, despre „întristatul ceas social” pe care-l trăim
La 13 martie 1907, la București, se năștea Mircea Eliade, cel care avea să devină unul dintre cei mai importanţi gânditori ai secolului XX, istoric al religiilor, scriitor, filosof, profesor la Universitatea din Chicago, SUA (din 1957), cetățean american naturalizat (1966), autor a peste 30 de volume științifice, opere literare și eseuri traduse în peste 18 limbi, și a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică variată, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite. În aceste zile, am recitit câte ceva din creația marelui filosof. Și anume volumul Arta de a muri, editat de Magda și Petru Ursachi în 1993, la Iași, care cuprinde o serie…
-
Evadare din sine
Ți s-a întâmplat vreodată să te trezești într-o existență care nu e a ta? Să deschizi ochii și, imediat, să conștientizezi și să vezi lucruri pe care nu le-ai văzut zile, luni, ani… Să stai și să arunci priviri în trecut, apoi să te privești în oglindă, să mături un pic prin colțurile sufletului și să-ți dai seama că nu mai ești cel de cândva. Sau dimpotrivă să vrei să crezi că ești exact ca și atunci. Pentru că e greu să înțelegi cum ai putea ajunge mai puțin decât erai… Realizezi, o dată în plus, că ești făcut din fărimituri de suferințe, dezamăgiri și pierderi, din grame de iubire…
S-ar putea să-ți placă și
Eminescu și… „Tu-i neamul nevoii!”
De ce doar de Crăciun devenim mai buni?
Mimetism social
-
Gândim și iubim „cu” și „în” ghilimele
Gândim. De cele mai multe ori atunci când ne oploșim în cămara sufletului nostru și vorbim cu noi înșine, într-o tăcere de plumb. Rareori gândim cu voce tare. Ne ferim să spunem altora ceea ce cu adevărat ne frământă, ne e frică să ne afișăm sentimentele, pentru că nu vrem să fim unul dintre cei care-și pun totul pe tavă și nu au nimic doar al lor. Câți dintre noi s-au pomenit în situații în care, în loc să spunem ceva ce-ar fi trebuit spus, ne-am înghițit vorbele și am dat din cap în acord cu cel din fața noastră?… Am evitat să fim amabili pentru a evita un conflict,…
S-ar putea să-ți placă și
Nihil sine Deo & Nihil sine Matre
Pledoarie pentru lectură: Citesc, deci exist!
Valsul unei frunze de toamnă
