Press "Enter" to skip to content

Republica Moldova – stat invalid și Gulag neosovietic validat de justiția lui Plahotniuc

Teatrul absurdului se joacă în aceste zile la Chișinău. Un teatru de prost gust, scârbos și satanic, regizat de regimul stalinist al lui Vlad Plahotniuc. O răsturnare de situație pe scena politică de pe Bâc care demonstrează că în Republica Moldova nu există loc pentru interesul național, nici conștientizare morală a „votului de aur” și voinței cetățeanului; primează doar hoția, interesul personal îngust și cel de partid.

Ca și în cazul cetățeniei domnului Traian Băsescu, s-a găsit o analfabetă pe nume Rodica Berdilo, o roabă în robă de magistrat, cu experiență foarte modestă, aproape inexistentă în domeniul juridic, care a anulat, la comandă, alegerile din Chișinău din 3 iunie curent, trecând cu tancul, într-o manieră absolut arogantă, peste mii de cetățeni și votul democratic al acestora. Mă întreb unde și-a făcut studiile și de ce părinți a fost educată această coruptă, lipsită de demnitate umană și fără românism în sânge? Degeaba avem atâtea facultăți de drept, căci nu formează decât niște canalii și niște pervertiți, care se vând oricui și oricum, care sunt gata în orice moment să bată metanii pentru Țar, doar pentru a-și ascunde mulțimea păcatelor, a-și umple buzunarele și a avea un locșor la călduț.

Simpatizanții așa-zișilor pro-europeni încă mai cred că actuala guvernare se îndreaptă cu pași rapizi spre UE? Nu vi se pare că asistăm la un back in URSS, în vremurile staliniste, întunecate, în care nimeni nu crâcnește, în care lumea trăiește cu frica în oase?!

Prin ticăloșenia pe care PDM, concubinul de gașcă al PSRM-ului, a aruncat-o prin gura unui magistrat inert, a dat clar de înțeles că sultanul Plahotniuc își dorește puterea absolută într-un pseudo-stat ruinat din toate punctele de vedere. „Statul sunt EU” și fac ce îmi dorește rânza – așa ar trebui înțeles mesajul democraților din aceste zile. Doar că nu este vorba de un Roi Soleil, ci de un Antihrist care recurge la orice pentru a-și vedea satisfăcute poftele țariste.

Acest gest al guvernanților ilustrează încă o dată cât de INvalidă este Republica Moldova și cât de urgentă este Unirea cu România.

Sunt în așteptarea unei reacții sănătoase din partea Delegației UE în RM și a ambasadelor.

Ieri a avut loc primul protest față de abuzul în justiție și furtul votului exprimat pe cale democratică și responsabilă. Istoria omenirii a arătat că un singur vor poate schimba destinul unui popor, un singur vot poate face diferența între lege și hoție, între fapte și vorbe. Astfel:

  • în 1645, cu un singur vot diferență, Oliver Cromwell a preluat controlul Angliei;
  • în 1649, diferența de un singur vot a decis soarta regelui englez Charles I de a fi executat;
  • în 1768, un singur vot l-a salvat pe președintele american Andrew Johnson de impeachment;
  • în 1776, cu un singur vot diferență, limba oficială în America a devenit engleza, în loc de germană;
  • în 1876, doar un singur vot în plus l-a adus pe Rutherford Hayes în funcția de Președinte al SUA;
  • în 1876, doar un singur vot a decis soarta regimului constituțional din Franța, unde a fost lichidată monarhia și instituită Republica;
  • în 1923, cu un singur vot diferență, Adolf Hitler a preluat controlul Partidului Nazist și a schimbat cursul istoriei.

Un vot este în stare să schimbe o lume întreagă. Nu și în Republica Moldova, care pare a nu fi parte a omenirii. În RM, unde fărădelegea și corupția sunt reguli în stat, nici votul a 129 432 de alegători nu contează. Basarabia s-a transformat într-o pușcărie, într-un GULAG neosovietic marca PlahoDon, dominat de teroare și sprijinit de-alde berdilo, dodonilo, kidanilo, bâdlo și alți –ilo.

Ce să zic despre incidentele de la Chișinău? A protesta în stradă este ceva normal. Într-o țară, îmbibată de comunism și dictatură, într-o țară mafiotă care nu reprezintă nici pe departe o democrație, ci mai degrabă un teritoriu KGB-ist autoritar în care niște parveniți fură de rup din banii publici, din banii României și ai UE, iar poporul moare de foame, protestul este un act de curaj. Protestul nu trebuie ignorat nici într-un caz, e una dintre puținele variante prin care se poate salva o țară și detrona politicienii de rea credință care au parazitat toate instituțiile publice. Toate aceste lichele, mulți dintre ele cetățeni ai României, au călcat și continuă să calce în picioare tot ce este românesc și nu merită nici măcar să treacă Prutul! Iar dacă tot insistă să-l treacă, mi-aș dori să-i văd încătușați chiar în vama ce desparte frații de sânge. Să stea la răcoare în sârmă ghimpată pentru înaltă trădare de Patrie, genocid și corupție la nivel înalt!

Protestul în stradă este o șansă și dă o mică speranță de a descăuna nedreptatea. Protestul ar putea să rezolve rapid și eficient multe lucruri. Problema e că moldovenii, deși obosiți și necăjiți de sărăcie și batjocură, sunt foarte fricoși, puțin informați și dependenți.

Recunosc că au tot dreptul să ceară validarea mandatului de primar pentru Andrei Năstase. Este votul lor și luptă pentru un edil pe care și l-au ales, chiar dacă pentru un an de zile. Cu toate acestea, în opinia mea de simplu cetățean care nu poate rămâne indiferent la ceea ce se întâmplă pe ambele maluri ale Prutului, a venit momentul unui protest nu în susținerea lui X sau Y, ci a unui protest de amploare, în toată Țara, protest în care toată lumea, de la mic la mare, să ceară UNIREA URGENTĂ și NECONDIȚIONATĂ a Republicii Moldova cu România. Să ceară demisia puterii in corpore! Dacă nu, dezmățul va continua, secăturile de tot soiul vor profita de orice mișcare organizată pentru a consolida prostia și bătaia de joc, însă cancerul politic și criminal infiltrat în fiecare celulă a sistemului oligarhic poate fi extirpat doar prin revenirea la trupul Țării-Mamă.

Recomand organizatorilor protestului de la Chișinău și participanților să conecteze posturile TV din România, să facă o comparație. Românii din dreapta Prutului protestează în toate orașele, până și pe întuneric, se opun cu vehemență planurilor guvernării de la București, care este mult mai „onestă” în raport cu cea de la Chișinău și care are totuși frică de popor. Ce fac Chișinăuienii? Ies pentru maxim două ore, strigă, se mai plâng unul altuia, mai cântă de dor și jale, transmit live-uri pe rețele de socializare și pleacă acasă ca să revină a doua zi, seara, pe răcoare. În fine, atât putem!

Nu vreau să supăr pe nimeni și nici să am o atitudine prea critică și defetistă, dar mă întristează fluturatul drapelelor stataliste și scandările de genul „Noi suntem poporul”, „Victorie”, „Jos mafia!”, „Unire, moldoveni!” etc. Nu mai vreau să văd închinări în fața unor idoli moldoveniști! Poporul are putere doar dacă este UNIT, iar adevărata victorie e posibilă numai prin reîntregirea neamului românesc.

În Anul Centenarului, îmi doresc ca la Chișinău să se ceară UNIREA, nu fotolii și funcții! Numai așa vom scăpa de toate progeniturile stataliste de factură neosovietică și KGB-istă!
Din inima Iașiului, în aceste clipe, sunt solidar cu toți chișinăuienii participanți la protest. Și eu vreau țara înapoi, dar nu Republica Moldova, ci ROMÂNIA MARE!