Proiectul claselor bilingve francofone, în proces de redinamizare

Astăzi, 21 iulie 2021, am acordat un interviu pentru portalul Moldova9.com. Subiectul discuției: proiectul claselor bilingve francofone.

Din luna mai, proiectul educațional al claselor bilingve francofone, derulat în 8 licee din Republica Moldova, are un coordonator. Acesta a fost recrutat în urma unui concurs desfășurat de Alianța Franceză și Ambasada Franței la Chișinău. Care sunt direcțiile viitoare de dezvoltare a proiectului? Ce își propun să realizeze foștii și noii parteneri pentru tinerii care studiază în clase bilingve? De ce să înveți franceza în era globalizării, în condițiile în care engleza „deschide” toate ușile? Prin ce se deosebește învățământul bilingv de cel obișnuit? Am încercat să găsim răspunsuri la aceste și alte întrebări într-un dialog cu coordonatorul Ghenadie Râbacov, personalitate deja cunoscută în mediul francofon prin activitatea-i didactico-științifică și scriitoricească destul de prolifică.

M9: Pentru început, vă rugăm să ne faceți o scurtă descriere a proiectului. De unde a pornit ideea și cum au evoluat lucrurile de la lansarea sa până în prezent.

Gh. Râbacov: Proiectul a luat naștere în toamna anului 1998, în baza Convenției cu privire la crearea claselor bilingve în Republica Moldova, semnată de Ministerul Educației și Agenția Universitară a Francofoniei pe un termen de 12 ani. În 2013, a fost semnată o nouă convenție de parteneriat. De această dată, între Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), Ambasada Franței și Alianța Franceză, conform căreia proiectul a fost prelungit pentru încă 12 ani.

Proiectul educațional al claselor bilingve francofone reprezintă o prioritate a cooperării dintre statul francez și R. Moldova și este implementat în 8 instituții publice de învățământ secundar general din țară, în 7 orașe, la toate treptele – primară, gimnazială și liceală: Chișinău (Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” și Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”), Bălți (Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”), Ungheni (Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”), Soroca (Liceul Teoretic „Constantin Stere”), Orhei (Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale”), Hâncești (Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”) și Cahul (Liceul Teoretic „Ioan Vodă”).

În prezent, proiectul este în proces de redinamizare, fiind gestionat în cadrul unui parteneriat mult mai larg.

M9: Prin ce se deosebește o clasă bilingvă de o clasă obișnuită?

Gh. Râbacov: Cei aproape 23 de ani de existență a proiectului ne permite să afirmăm, cu toată convingerea, că clasele bilingve sunt clase de excelență, cu un număr impunător de tineri clasați pe primele poziții la varii concursuri și olimpiade naționale și internaționale; cu absolvenți care, grație limbii franceze, au reușit să-și făurească o carieră de succes, acumulând o experiență profesională bogată în afara granițelor R. Moldova și, cel mai important lucru, cu cele mai bune cadre didactice, care urmează formări continue și stagii în țările francofone, care sunt mereu în pas cu noile tehnologii și știu să motiveze elevii în parcursul lor educațional.

Deosebirea esențială dintre clasele bilingve și cele ordinare rezidă în faptul că învăţământul bilingv francofon vine cu metode de lucru inovatoare, având drept finalitate mobilitatea profesională și deschiderea culturală. Proiectul prevede atât modernizarea conținuturilor lingvistice și nelingvistice, cât și a practicilor pedagogice. Acesta permite elevului să fie implicat într-un demers pluri-, trans- și interdisciplinar, să devină actor al propriei sale formări și să își pregătească învățarea pe parcursul întregii vieți.

O altă latură importantă este prestigiul instituției implicate în proiect. Patru dintre cele opt licee au obținut distincția LabelFrancEducation, acordată de Ministerul Francez al Europei și Afacerilor Externe, prin care se recunoaște calitatea învățământului bilingv francofon. Altele urmează să inițieze procedura de obținere a labelizării.

M9: Ce și cum se predă/învață într-o clasă bilingvă?

Gh. Râbacov: Într-o clasă bilingvă se predă și se învață altfel, dar în strictă corespundere cu actele reglatorii ale MECC, proiectul fiind vizat și în planul-cadru. Este vorba de studierea aprofundată a limbii franceze, în baza unor suporturi didactice editate în Franța, astfel încât, la absolvirea liceului, tinerii au cel puțin nivelul B2 de cunoaștere a limbii. Mulți dintre ei reușesc chiar să susțină DALF (Diploma de Studii Aprofundate de Limbă Franceză) C1, diplomă oficială elaborată de Ministerul Educației Naționale din Franța și recunoscută de MECC al R. Moldova. Obținerea acestei diplome îi scutește pe liceenii din clasele bilingve francofone de examenul de franceză la BAC, care primesc în mod automat nota 10. Singurul centru de examinare DELF/DALF acreditat din Moldova este Alianța Franceză.

Deși studierea limbii reprezintă un aspect primordial, proiectul este axat pe științele exacte. Prin urmare, cei înscriși în clase francofone studiază patru discipline non-lingvistice (DNL) în limba franceză: matematica, fizica, chimia și biologia. La final, toți candidații susțin examenul de bacalaureat la matematică, tot în franceză, având și opțiunea unei DNL la alegere.

M9: Ați menționat mai devreme că proiectul trece printr-un proces de redinamizare. În ce constă acest proces?

Gh. Râbacov: În primul rând, vedem acțiuni concrete din partea Republicii Franceze, prin reprezentanța sa diplomatică în R. Moldova și în parteneriat cu Alianța Franceză din Moldova, Organizația Internațională a Francofoniei și Agenția Universitară a Francofoniei: recrutarea unui coordonator, burse de mobilitate pentru profesori și elevi, stagii de formare pentru toți actorii implicați în proiect, ajutor în elaborarea unor noi instrumente pedagogice, expertiză curriculară ș.a. Unele acțiuni au demarat deja, altele urmează a fi desfășurate odată cu începerea anului de studii 2021-2022.

Ne propunem, de asemenea, înfrățiri dintre liceele noastre, membre ale proiectului, și licee din Franța și/sau alte state francofone; inițierea unei colaborări strânse dintre clasele bilingve, filierele francofone din cadrul universităților membre ale AUF și mediul de afaceri (companiile cu capital francez /francofon prezente pe piața din R. Moldova) în vederea facilitării parcursului de școlarizare, dar a inserției profesionale a tinerilor.

M9: Astăzi, majoritatea consideră că engleza deschide toate ușile. Părinții, chiar și dascălii, îi orientează pe copii mai mult spre necesitatea învățării limbii engleze. I-am și auzit pe unii întrebând(u-se) La ce bun franceza? Aveți un răspuns la această întrebare?

Gh. Râbacov: Probabil răspunsul meu îi va surprinde pe mulți. Sau poate nu! Într-o eră a diversității, engleza, de una singură, nu poate deschide absolut toate ușile. Sunt o mulțime de argumente pentru care tinerii ar fi motivați să învețe limba franceza. Nu mă voi opri asupra răspândirii universale a acestei limbi, nici asupra dimensiunilor sale culturale și romantice, ci asupra utilității sale, oportunităților în carieră. Fie că se țintește spre un post de muncă bine plătit în organizațiile internaționale ale Uniunii Europene, în care limba oficială este franceza, fie că se dorește avansarea profesională într-o multinațională cu investitori francofoni, învățarea limbii franceze poate propulsa vorbitorul pe scara ierarhică, asigurându-i un viitor luminos și prosper. Iată de ce, limba franceză este o limbă a viitorului.

Aș vrea ca părinții să înțeleagă un lucru: clasele bilingve francofone nu exclud limba engleză. La fel cum francofonia nu exclude celelalte culturi și civilizații. Ce poate fi mai util decât să înveți două limbi străine la un nivel avansat în anii de școală, iar apoi să poți merge oriunde la studii și să fii printre cei mai buni?

Un angajator străin, atunci când va avea de ales între un candidat anglofon și altul vorbitor de franceză, engleză și poate încă o a treia limbă, cu siguranță îl va alege pe cel care stăpânește mai multe limbi.

Astăzi, a cunoaște engleza este o obligație, o necesitate. A vorbi bine și franțuzește este un privilegiu, un atu incontestabil pentru a avea un job care îți place și bine plătit.

M9: Este în plină desfășurare admiterea 2021 în învățământul primar și cel liceal. Ce sfaturi ați avea pentru părinți și tineri?

Gh. Râbacov: Încurajez părinții și elevii să nu ezite pentru nicio clipă și să opteze pentru învățământul bilingv francofon. Studiile în clasele bilingve le va oferi copiilor:

• o experiență educațională inedită în sânul francofoniei;
• un mediu de învățare prietenos, interactiv și inovativ;
• interacțiuni cu nativi francezi, profesori și tineri din alte instituții de învățământ din țară și din afara ei;
• participări la varii concursuri internaționale;
• mobilități internaționale și burse de studii peste hotare;
• posibilitatea de a-și continua studiile la una dintre instituțiile de învățământ superior din Franța;
• continuarea studiilor în cadrul unei filiere francofone la una dintre universitățile din țară, membre ale AUF și obținerea unui post de muncă bine plătit într-o întreprindere franceză/francofonă care-și desfășoară activitatea pe teritoriul R. Moldova ș.a.

M9: Și ultima întrebare. Ce v-a făcut, ca după aprox. 15 ani de activitate didactică, să renunțați la predare și la sălile de studii și să preluați coordonarea proiectului claselor bilingve?

Gh. Râbacov: Întotdeauna am urmărit cu atenție ceea ce se întâmplă în R. Moldova în materie de francofonie, am urmărit acest proiect și i-am admirat pe toți cei implicați. Pentru mine, francofonia, îmbinată cu predarea și promovarea limbii franceze, este un proiect de suflet. Nu pot spune că am renunțat la sălile de studii. Dimpotrivă, voi interacționa mult mai mult cu elevii, cu părinții lor, cu managerii de instituții și cu echipele de cadre didactice, iar scopul este unul nobil. Aceasta nu poate decât să-ți dea aripi pentru a schimba lucrurile în mai bine.

Vive la langue française!

Pentru mai multe detalii despre proiectul claselor bilingve francofone vizitați pagina de Facebook Classes bilingues francophones de Moldavie.