Press "Enter" to skip to content

Mini-dicționar de pandemie COVID-19

Pandemia, o perioadă plină de frici și incertitudini prin care trecem cu toții, nu doar ne-a schimbat viața, dar ne-a și îmbogățit vocabularul cu noi cuvinte pe care, până odinioară, nu le știam deloc. Tot ea, pandemia, a readus în prim plan o serie de termeni mai mult sau mai puțin cunoscuți, pe care unii dintre noi nu le-au folosit decât ocazional.

Cotrobăind prin mai multe surse și adunând cele citite până în prezent despre noul coronavirus, am decis să public un mini-dicționar cu cele mai frecvente cuvinte, întrebuințate de specialiștii din sănătate și de autorități în textele scrise și în discursuri, dar și de cetățeni. Cu siguranță, coronavirusul a devenit parte a vieții cotidiene și este rostit de toți de zeci de ori pe zi. Însă când ne „împiedicăm” de anumiți termeni medicali ce fac referire la acest inamic microscopic, intrăm într-un labirint din care ieșim cam greu, dacă nu consultăm site-ul Organizației Mondiale a Sănătății, cel al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale sau un portal online de sănătate (de ex. Platforma E-Sănătate). Cu cât cercetăm mai adânc, cu atât ne dăm seama că răspândirea cuvintelor-cheie din sfera medicală este la fel de rapidă ca răspândirea virusurilor.

Să vedem care sunt acești termeni-cheie și care este semnificația lor!

  • Pandemie (din greacă πᾶν pan „tot” + δῆμος demos „popor”) – o epidemie ce se extinde pe un teritoriu foarte mare și trece granițele internaționale, afectând de obicei un număr mare de oameni.

Notă: A evita utilizarea sintagmelor pleonastice pandemie globală și pandemie mondială.

  • Epidemie (din latină epidemia, prin franceză épidémie) – extinderea unei boli contagioase într-un timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc.
  • Coronavirusuri – o familie mare de virusuri, ce pot îmbolnăvi atât animalele, cât și oamenii. Coronavirusurile ce afectează oamenii sunt cunoscute pentru faptul că provoacă infecții respiratorii, de la răceli obișnuite la boli mai grave, precum Sindromului Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și Sindromul Acut Respirator Sever (SARS). Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă maladia infecțioasă COVID-19. Coronavirusurile au fost descoperite la începutul anilor 1930, când a fost dovedit că bronșita infecțioasă aviară a puilor de găină a fost cauzată de un virus cunoscut acum sub numele de virusul bronșitei infecțioase aviare. Primele coronavirusuri umane au fost descoperite în anii 1960 de cercetătorii de la Common Cold Unit din Salisbury, Marea Britanie, care au arătat că răcelile comune pot fi provocate nu numai de rinovirusuri, dar și de un coronavirus. Termenul coronavirus derivă din latinescul corona = „coroană” sau „halo.” Aceasta se referă la aspectul caracteristic al virusului, care amintește de o coroană regală sau de coroana solară.
  • Noul coronavirus – un virus respirator care nu a fost depistat anterior la om. Primul caz de virus a fost identificat în Wuhan, China. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, noul coronavirus a apărut de la o sursă animală, dar se răspândește de la persoană la persoană prin picături (tuse și strănut) și contact personal neprotejat cu o persoană infectată (atingere, strângere de mână).
  • COVID-19 (acronim ce provine din limba engleză: Coronavirus Disease) – o boală infecțioasă cauzată de coronavirusul recent descoperit. Acest virus, precum și boala, au fost necunoscute până la epidemia ce a izbucnit în China, în decembrie 2019.
  • SARS-CoV-2 (numit astfel, în mod oficial, de OMS): SARS vine de la sindromul respirator acut sever, CoV de la Coronavirus, iar 2 indică faptul că vorbim despre a doua versiune a virusului.
  • Virus (din latină virus), plural virusuri – agent patogen, invizibil cu microscopul obișnuit, care se reproduce numai în interiorul celulelor vii și provoacă diverse boli infecțioase.
  • Virologie = virusologie – parte a microbiologiei care studiază virusurile.
  • Infecție – proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni (paraziți, microbi sau viruși) și din reacția țesuturilor la acest atac, manifestată prin inflamații, supurații, cangrene.
  • Picăturile Flügge (în engleză Flügge’s droplets, franceză gouttelettes de Flügge) – picături de secreție nazofaringiană, ce conțin germeni patogeni expulzate în aer prin tuse, strănut, conversație, care se reduc dimensional prin evaporare la nucleosoli – particule foarte mici (1–10 μm în diametru), uscate, și pot rămâne în aer pentru perioade lungi de timp, contribuind astfel la transmiterea unor boli infecțioase de la un individ la altul prin intermediul aerului. Picăturile au fost astfel denumite după Carl Georg Friedrich Wilhelm Flügge (1847-1923) bacteriolog și igienist german.
  • Perioadă de incubație – perioada de la contractarea virusului până la apariția simptomelor bolii. Majoritatea estimărilor perioadei de incubație pentru COVID-19 variază între 1-14 zile, cel mai frecvent în jurul a cinci zile.

Notă: auzim deseori că un pacient a contactat virusul. Corect este a contractat.

  • Pacientul zero – pacientul care a avut prima infecție și de la care a pornit lanțul de transmitere a virusului.
  • Caz suspect – pacient cu boală respiratorie acută (febră și/sau cel puțin un semn /simptom al bolii respiratorii, de exemplu: tuse, dificultăți de respirație etc.) și cu un istoric de călătorie sau aflare într-un teritoriu care raportează transmiterea infecției COVID-19 în ultimele 14 zile anterioare debutului simptomelor.
  • Caz confirmat – caz cu confirmare de laborator a infecției COVID-19, indiferent de semnele și simptomele clinice.
  • Pacient asimptomatic – fără simptome clinice.
  • Pacient paucisimptomatic – care prezintă puține simptome.
  • Focar – loc de unde se pot răspândi microbi /virusuri provocatori de infecții.
  • Carantină – izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie. Cuvântul provine dintr-o variantă venetă din secolul al XVII-lea a italienescului quaranta giorni, care înseamnă „patruzeci de zile”, perioada în care toate navele trebuiau izolate înainte ca pasagerii și echipajul să poată merge pe uscat în timpul epidemiei de ciumă.
  • Distanţă socială şi distanţare socială, două sintagme înrudite care traduc formulele din engleză – social distance, respectiv social distancing. Sunt termeni științifici din sociologie, psihologie, epidemiologie, domeniile de unde au migrat prin forța împrejurărilor în uzul general. Ambii au un anumit grad de polisemie. Cu toate acestea, contextul de apariţie i-a făcut foarte repede înţeleși; rupți din context, ar fi rămas destul de ambigui.

În aceste vremuri tensionate, e foarte important să rămânem separați fizic, dar conectați social!

  • Mască medicală sau chirurgicală – poate fi purtată atât de persoanele bolnave pentru a preveni răspândirea virusului, cât și de persoanele sănătoase pentru a se proteja de o eventuală îmbolnăvire. Masca se poartă întotdeauna cu partea colorată în exterior, implicit, cu partea albă în interior. Este foarte important ca nasul, bărbia și gura să fie perfect acoperite, motiv pentru care în momentul în care aceasta este pusă pe față trebuie apăsată ferm astfel încât părțile laterale ale măștii medicale să fie lipite de obraji. În acest mod se limitează într-o proporție foarte mare traficul aerului pe sub mască. O mască chirurgicală se poartă o singură dată și trebuie aruncată /schimbată atunci când devine umedă, acesta fiind un amănunt important de luat în calcul având în vedere că majoritatea agenților patogeni se dezvoltă în condiții de umezeală.

Tipuri de mască:

  • FFP1 (din engleză filtering facepiece) – eficienţă minimă de filtrare de 80%;
  • FFP2 – eficienţă minimă de filtrare de 94%
  • FFP3 – eficienţă minimă de filtrare de 99%

În cazul virusului SARS-CoV-2, recomandabilă este masca FFP2, un dispozitiv de protecţie respiratorie conceput pentru a obţine o potrivire facială foarte strânsă şi o filtrare foarte eficientă a particulelor aeriene. Blochează cel puţin 95% dintre particulele de test foarte mici (0,3 microni). Este potrivită pentru o protecţie eficientă împotriva transmiterii și contractării infecţiilor. Însă cea mai bună soluție ar fi masca FFP3: filtrează 99% dintre particulele cu dimensiuni mai mici de 0,6 microni.

  • Vizieră (din franceză visière) – cozoroc prevăzut cu banda de protecție a frunții din burete cu elasticitate ridicată și cordon elastic pentru fixare în funcție de circumferința capului; oferă protecție anti-stropire, anti-aburire, particule și praf.
  • Izoletă (de etimologie necunoscută, probabil de la verbul a izola + suf. –etă)tip special de targă, izolată de exterior, folosită pentru transportul pacienților cu risc mare de transmitere a agenților patogeni.
  • Aparat de respirație artificială – aparat proiectat pentru a menține în viață pacientul în caz de urgență, format din: trei cilindri de aer comprimat, cu o durată de 45 de minute fiecare, însoțiți de un dispozitiv de reglare și un indicator de nivel pentru monitorizarea aerului furnizat; 60 de metri de furtun pentru aer, cu o rezervă de 30 de metri în caz de nevoie, plus un furtun rulat; o mască care să acopere fața în totalitate și un harnașament; o joncțiune în formă de „Y” pentru a permite conectarea echipamentului de resuscitare la furtunul pentru aer; și o trusă de resuscitare automată.
  • Termometrie – măsurare a variației de temperatură. Febra este una dintre cele mai eficiente metode ale corpului uman de a lupta contra infecției. Temperatura medie a corpului este de 37°C, dar să nu uităm că temperatura „normală” variază de la o persoană la alta. În plus, se modifică în timpul zilei, crește puțin după ce mănânci sau după ce faci efort fizic și, deseori, este un pic mai mare în orele după-amiezii.
  • Tratament de primă linie – tratamentul inițial, recomandabil sau cel mai bun tratament al unei boli. Deseori terapia combină cel mai înalt grad de eficacitate cu siguranța și costurile minime.
  • Vaccin (din franceză vaccin, latină vaccinus), plural vaccinuri – produs biologic preparat din germeni patogeni sau din secreții microbiene, care se administrează prin injecții sau pe cale bucală unui om ori unui animal în scop preventiv (pentru a căpăta imunitate împotriva bolilor infecțioase) sau curativ. În prezent, nu există vaccinuri pentru a preveni transmiterea coronavirusului de tip nou. Dezvoltarea de la zero a unui vaccin sau a unei terapii presupune un efort colectiv, de durată și un proces de reglementare extrem de riguros.
  • Triaj – serviciu într-un spital unde se înscriu și se repartizează pe secții bolnavii nou internați.
  • Comorbidități – afecțiuni care sunt prezente simultan la aceeași persoană. Conceptul de comorbiditate își are originea în lucrările de epidemiologie medicală, fiind introdus de Feinstein în 1970, cu referire la orice fenomen clinic relevant separat de boala primară și care se produce în timp ce pacientul suferă de boala primară.
  • Simptom (din limba greacă: symptoma < syn „cu”, piptein „a cădea” /„ceea ce cade împreună”), plural simptome – îndepărtare de la o funcție sau sentiment normal, remarcat și de pacient, și care indică prezența unei boli sau anomalii; semn, indiciu, manifestare a unei boli care servește la stabilirea diagnosticului.
  • Cefalee – durere de cap difuză sau localizată, continuă sau intermitentă.
  • Congestie (din latină congestio, -onis) – aflux excesiv de sânge într-o anumită parte a corpului; de ex. congestie nazală /cerebrală.
  • Rinoree – scurgere de mucozități nazale.
  • Mialgie – durere musculară care apare după eforturi fizice mari sau în diferite boli.
  • Dispnee (din limba greacă dys „rău”, pnein „a respira”) – stare patologică cauzată de unele boli (pneumonie, insuficiență cardiacă congestivă, ischemie cardiacă ș.a.), care se manifestă prin respirație grea, modificarea ritmului respirației.
  • Pneumonie – afecțiune inflamatorie a plămânilor care afectează în primul rând micile cavități cu aer cunoscute sub denumirea de alveole. De obicei, este provocată de o infecție cu virusuri sau cu bacterii și mai rar, de alte microorganisme, de anumite medicamente și de alte afecțiuni, cum ar fi bolile autoimune.
  • Probă – analiză medicală; observare a funcției unui organ în vederea stabilirii unui diagnostic.
  • Testul COVID-19 – Rezultatele se eliberează în forma: pozitiv/negativ, unde: pozitiv – constată existența fragmentului de genom al SARS-CoV-2 în materialul biologic prelevat de la pacient, iar negativ – lipsa infecției cu SARS-CoV-2 la momentul prelevării probei biologice.
  • Autoizolare – măsură cu caracter profilactic prin care se interzice unui bolnav contagios sau cu risc infecțios mare de a veni în contact cu alte persoane prin izolarea sa (voluntară) la domiciliu.
  • Imunizare – proces prin care un organism devine nereceptiv la o boală microbiană în urma unui tratament sau a faptului că a avut în trecut această boală.
  • Anticorp (mai ales la plural) – substanță care se formează în organism spre a neutraliza o infecție.
  • Letalitate (din latina medievală letalitas) – mortalitate; raport dintre numărul de decese cauzate de o anumită boală, epidemică sau nu, și numărul total al deceselor dintr-un interval determinat.
  • Mortalitate sau rată de mortalitate – este, spre deosebire de natalitate, un indicator al sporului natural care măsoară numărul de persoane care decedează raportat la o anumită populație, într-o unitate de timp.
  • Incidență – numărul de cazuri noi de boală într-o perioadă de timp determinată, în cadrul unei anumite populații.
  • Prevalență – numărul total de cazuri de o anumită boală sau un alt eveniment (accident, etc.) existent într-o populație determinată, fără a face deosebire între cazurile vechi și nou apărute, în cursul unei anumite perioade definite de timp (prevalența de perioadă) sau la un moment dat (prevalența de moment). Acest indice este utilizat pe scară largă în epidemiologie, statistici de sănătate și în demografie. Acest cuvânt este folosit pentru a evalua și alte situații (ex.: prevalență purtătorilor de anticorpi împotriva unui agent infecțios). Prevalența este un bun indicator al descrierii bolilor cronice, relevă ponderea (povara) bolii în populație și este utilizată în evaluarea nevoilor de îngrijiri, planificarea serviciilor de sănătate și elaborarea programelor de sănătate.
  • Prevalență de moment – numărul total de cazuri (noi + vechi) existente în momentul studiului /total populație examinată în acel moment.
  • Prevalență de perioadă – numărul total de cazuri (noi + vechi) dintr-o perioadă de timp /total populație din perioada considerată.
  • Medicație – totalitatea medicamentelor sau a mijloacelor curative în tratarea unui bolnav; tratament medical (cu medicamente).
  • Automedicație – practica de a lua medicamente din proprie inițiativă, fără prescripție medicală.
  • Dezinfectare = dezinfecție – procesul care are ca rezultat eliminarea de pe o suprafață sau un obiect a majorității microbilor și microorganismelor, fie animale, fie vegetale, dăunătoare. Termenul de dezinfectare este folosit în medicină, cu referire la acțiunea medicului de a elimina sau previne, temporar sau nu, microbii aflați fie pe pielea, fie într-o rană deschisă a pacientului, folosind o substanță dezinfectantă, de obicei alcool medicinal.
  • Prag de alertă – număr de cazuri de suspecţii /boli /decese sau nivel de incidenţă prin boli de aceeași origine înregistrat într-o perioadă de timp, spațiu, grup de populație și/sau valoarea contaminării ce atinge limita maximă admisibilă și care determină aplicarea imediată a măsurilor de sănătate publică.
  • Alertă cu cod galben – risc posibil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 1 de activare), care include apariția evenimentului de sănătate publică cu risc minor /moderat de afectare a sănătăţii populației și necesită măsuri de precauție /răspuns, în special de informare.
  • Alertă cu cod portocaliu – risc probabil de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 2 de activare), care include apariția evenimentului de sănătate publică cu risc înalt de afectare a sănătăţii populaţiei și necesită măsuri de informare și răspuns.
  • Alertă cu cod roşu – risc iminent de declanşare a unei urgenţe de sănătate publică (nivelul 3 de activare), care include evenimente de sănătate publică cu risc major (naţionale şi/sau internaţionale cu potenţial înalt de transmitere) de afectare a sănătăţii populaţiei și necesită, în primul rând, măsuri concomitente de control, de supraveghere şi de informare.
  • Stare de urgență (conform Legii nr. 212 din 24.06.2004) – ansamblu de măsuri cu caracter politic, economic, social şi de menţinere a ordinii publice, care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe întreg teritoriul  ţării în caz de: a) iminenţă a declanşării sau declanşare a unor situaţii excepţionale cu caracter natural, tehnogen sau biologico-social, ceea ce face necesară prevenirea, diminuarea şi lichidarea consecinţelor acestora; b) existenţă a unui pericol pentru securitatea naţională sau ordinea constituţională, ceea ce face necesară apărarea statului de drept, menţinerea sau restabilirea stării de legalitate. La 17 martie 2020 Parlamentul Republicii Moldova a instituit stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020 (60 de zile), ceea ce a constituit motiv de convocare a Comisiei pentru Situații Excepționale a R. Moldova.
  • Fișă epidemiologică – fișă cu date personale prin care semnatarul se obligă să monitorizeze, la locul de trai, termometria de trei ori pe zi, iar la apariția unor semne /simptome de viroze, să apeleze imediat medicul de familie; fișa pe care călătorii sunt obligați să o completeze la intrarea pe teritoriul R. Moldova, după o vizită /ședere într-o zonă afectată de noul coronavirus.
  • SMURD (Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare) – unitate de intervenție publică având în structura sa echipe integrate de reanimare specializate în acordarea asistenței medicale și tehnice de urgență (inclusiv terapie intensivă mobilă), precum și echipe cu personal paramedical specializat în acordarea de prim ajutor calificat.
  • Terapie intensivă – terapie prin care bolnavii imediat operați sau în stare foarte gravă sunt permanent asistați de personal medical în saloane speciale; reanimare.
  • Agorafobie (din greacă agora (ἀγορά) – „piață” și phobia (φόβία) – frică”) teamă patologică, obsesivă și nemotivată de spațiile largi, de locurile deschise, de piețe etc.
  • #staiacasă – hashtag folosit de autorități, mass-media și majoritatea internauților pe timpul pandemiei de COVID-19.

Din momentul înmulțirii cazurilor de SARS-CoV-2, în spațiul românesc se atestă și o contaminare a vocabularului cu termeni din jargonul medical. Exemple din presă și site-urile de sănătate: supravegherea și carantinarea contacților (pluralul atipic al cuvântului „contact”), asigurarea asistenței medicale a persoanelor carantinate (aflate în carantină), rata pozitivării în COVID-19, 15 persoane au decedat din rândul celor pozitivate, termometrizarea pacientului, pandemia impactează economia.

Mulți termeni au fost traduși impropriu din presa internațională, inclusiv din motive de economisire. Aceștia au pătruns în comunicatele oficiale și discursurile publice, fiind preluați și de jurnaliști, dar fără a fi și explicați.

Limba este un organism viu, care se află într-o perpetuă transformare și evoluție.

Cuvinte noi, străine, apar cu regularitate în limbă şi dau destulă bătaie de cap vorbitorilor. S-ar putea ca unele barbarisme și o parte din proaspeții termeni medicali intrați în uzul curent să dispară la fel de repede cum au apărut.

 

La final, las un scurt video ce ilustrează tehnica de spălare corectă a mâinilor, în baza recomandărilor OMS:

Tot ce trebuie să știți despre spălatul mâinilor pentru a vă proteja împotriva COVID-19