Mimetism social

Se-ntâmplă ceva cu noi… Cam toți suferim de mimetism social cronic.

În pofida unei promovări intense a diversității, ni se impun în continuare două „modele” sau tendințe, pe care le înghițim fără să ne dăm seama.

  1. Primul „model” este cel de a fi CA TOȚI, de a acționa cu hurta. Și majoritatea dintre noi tindem să fim anume așa – ca toți! Adică trași la indigo. Pentru că așa ni s-ar cere sau pentru că așa ni se pare „normal”. Și pentru că trebuie cumva să ne aliniem la niște standarde.
  2. Al doilea „model”, contrar celui dintâi, care mai degrabă se vrea a fi un curent „revoluționar”, este cel de a fi DIFERIT. Și unii asta și fac. Devin oile negre, care neagă și critică totul din ceea ce spun sau întreprind reprezentații primului model. Deseori, o fac cu ochii închiși, arbitrar, neargumentat, nechibzuit. Probabil pentru a ieși în evidență. Uneori, pentru a sparge niște stereotipuri.

Ambele tendințe au împânzit absolut toate domeniile și se reflectă în relațiile cu oamenii. Ambele nasc generații de frustrați. Pentru că este absurd și inept să-i indemni pe alții să fie ca tine și să absoarbă ceea ce le pune pe tavă societatea. Sau să fie neapărat diferiți și să nu accepte nimic din ceea ce le oferă mediul.

Oamenii vor fi cu adevărat fericiți și se vor maturiza plenar atunci când vor fi ei înșiși, când vor avea curajul să-și găsească și afirme propria identitate și propria personalitate, când își vor urma cu încredere visele și aspirațiile, când vor decide în mod independent dacă vor sau nu să adopte un model anume.

Nu poți fi fericit absorbind niște standarde impuse și imitând personalități străine.

Mai degrabă trădezi „moda” decât să te trădezi pe tine însuți. Mai degrabă refuzi să asculți lumea decât să refuzi să-ți asculți propria inimă și rațiune. Mai degrabă alegi să fii sincer și urât de unii, decât ipocrit și (aparent) iubit de toți. Mai degrabă preferi să fii singur, dar autentic, decât „cineva” într-o mulțime anostă și stupidă.

E bine să nu cădem în extreme. Să acceptăm atât asemănările, cât și diferențele! Așa ne stă bine, așa suntem frumoși. Asta ne face să fim noi înșine.

Ghenadie Râbacov

„Educația zidește punți ce unesc trecutul cu prezentul și prezentul cu viitorul”.

You may also like...