Azi, 27 martie 2019, tata ar fi trebuit să împlinească 64 de ani. Născut în zodia Berbecului, ca și mama de altfel, a fost un liberal cu o forță lăuntrică infinită și chiar temătoare.
Emoții și trăiri întipărite în minte și inimă și în același timp prea puține momente petrecute împreună, prea puține sfaturi, nicio fotografie alături de el… Pentru că ne-a părăsit prea devreme, lăsând în urmă tristețe, cuvinte nespuse, vise nerealizate și păreri de rău… Aveam atâtea de vorbit, dar… așa a vrut destinul!
Tatăl meu, Arcadie, originar din Regiunea Ural, Republica Udmurtia (Federația Rusă), va rămâne pentru mine cel care mă considera Fiul Mamei, căci o apăram încă de mic și îi certam pe toți cei care îndrăzneau s-o jignească cu ceva. Va rămâne unul dintre cei mai calificați sudori de pe meleagurile Căușenilor, lucrările căruia au rezistat în timp și aproape că n-au mai necesitat reperații până în prezent. Va rămâne un cititor înflăcărat și un amator al literaturii, care „înghițea” absolut orice se numea carte, având o rarisimă putere de concentrare și o extraordinară manieră de a asculta pe ceilalți. Nu știu dacă eu, în calitate de profesor, voi reuși să citesc măcar jumătate din cărțile de beletristică și dezvoltare personală pe care le-a citit el. Va rămâne intelectualul cu suficient discernământ pentru a înțelege unde este adevărul istoric și unde este minciuna. Va rămâne rusofonul unicat, naturalizat până la desăvârșire, care a învățat cu multă dragoste limba română și niciodată nu a vorbit cu mine și nici cu fratele meu în limba rusă. Va rămâne cetățeanul care, în anul de restriște 1992, a avut de suferit în urma conflictului armat de pe Nistru, visându-și zilnic moartea și militând pentru românism, pentru integritate și libertate.
Tată, ai urcat la îngeri când eram copil, iar peste noapte m-am trezit adult. Anii au zburat… Iată iată își vor face apariția și primele fire albe în păr. Amintirile dor, dar îți mulțumesc că m-ai învățat să trăiesc și să rezist intemperiilor sorții. Te rog veghează asupra noastră și trimite-ne înțelepciunea și răbdarea pe care ai avut-o în decursul scurtei tale vieți.
Acum calea existenței îmi e luminată de cea mai scumpă ființă, Îngerul meu păzitor, Mama! S-a împlinit ceea ce ai prezis cu…, deja, mulți ani în urmă. Tu și eu știm despre ce este vorba.