Press "Enter" to skip to content

Învățământul la distanță și Generațiile X, Y, Z

În scopul prevenirii răspândirii coronavirusului de tip nou, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a recurs la desfășurarea învățământului la distanță, fapt de a trezit nemulțumiri în rândurile cadrelor didactice, elevilor, dar și părinților, mai ales ale celor din zonele rurale. Mutarea Școlii acasă a devenit o adevărată povară pentru mulți.

În opinia mea, instituțiile de învățământ demult ar fi trebuit să îmbine tradiționalul cu online-ul, iar profesorii să urmeze formări continue privind educația digitală. Este un imperativ al timpului, chiar dacă nu este pe placul unora. E ceva inevitabil și ireversibil. Rețelele sociale sunt suprasaturate de tot genul de tutoriale despre platforme și aplicații utile în organizarea sălilor de clasă virtuale. Unele mai sofisticate decât altele. Autorii postărilor abia fac față avalanșei de comentarii. Dascălii sunt nedumeriți și nu mai știu ce instrumente să pună în aplicare. Trebuie să recunoaștem că elevii și părinții sunt și ei mofturoși, iar cei care habar n-au cum se lucrează în școală și ce înseamnă să fii pedagog îndrăznesc să vină cu cele mai deocheate recomandări, sfaturi și critici. Nu este ușor, însă a refuza categoric să te adaptezi noilor tendințe și să testezi ceva nou mi se pare un act de iresponsabilitate. Pandemia ne învață pe toți nu doar să muncim altfel, dar și să trăim în alte condiții, destul de tensionate. În aceste vremuri sumbre, profesorii, părinții și elevii ar trebui să conlucreze mai mult decât oricând, nu să dea vina unii pe alții. E și asta a dimensiune a învățării pe tot parcursul vieții. Perioada izolării la domiciliu și a reinventării educației ne va ajuta să confruntăm tehnicile de predare și evaluare vechi cu cele noi și poate îi va convinge pe unii că ar trebuie să notăm dezvoltarea competențelor și nu doar acumularea de cunoștințe.

Schimbările din sistemul educațional necesită o abordare multidimensională în raport cu generațiile care formează acest sistem și relația lor cu evoluția tehnologiilor de vârf:

Generația X, cea a tradiționaliștilor, cunoscută și sub numele de „generația cu cheia la gât”, reprezentată de pedagogii care și-au trăit copilăria și adolescența în perioada de expansiune a televiziunii. Ei încă citesc ziare și reviste, ascultă radio și privesc TV, sunt prezenți pe unele rețele sociale, folosesc aplicații, recunosc meritele tehnologiei, dar sunt totuși sceptici când e vorba de învățământul online.

Generația Y, din care fac parte și eu. Un lucru cu care mă mândresc. Aceștia sunt cei care au copilărit fără telefoane mobile, fără Internet și fără social media, cei care au inventat jocuri și au socializat cu semenii. În schimb, anii de studenție au fost marcați de explozia computerelor, accesul la Internet, iar perioada de după finalizarea studiilor – de apariția telefoanelor mobile și omniprezența Facebook-ului. Y-iștii, „botezați” și Millenials, au cunoscut dragostea și ura față de nou, față de IT. Tot ei știu să aprecieze autenticitatea, să pună accent pe experiențe și relații umane, să compare, să cântărească și să găsească echilibrul între tradițional și digital.

Generația Z, alias iGeneration, Centannials sau „nativii digitali”, probabil cea mai „complicată” pentru zilele noastre, dar și cea mai versată. Este generația celor care s-au născut și s-au dezvoltat cu social media și tehnologia mobilă. 90% dintre ei au un smartphone și accesează zilnic YouTube. Z-iștii nu mai sunt captivați de TV, ci de Netflix. Ei sunt atrași mai mult de imagine decât de text. Pentru ei, prezența pe Instagram este obligatorie, Facebook-ul fiind deja învechit. Orice dispozitiv conectat online le permite să spună povești, sunt fani ai storytellingului. Tot ei, conform Bloomberg Analysis of the UN World Population Prospects, formează 2,47 miliarde din populația planetei. Ei au schimbat completamente dinamica comunicării, pentru că au fost/sunt școliți într-o eră în care totul se produce imediat, printr-un singur click.

Învățământul fără generația X, și chiar fără exponenții Baby Boomers (generația celor născuți între anii 1945-1964) este anemic, dar fără Y și Z este searbăd. Fiecare își aduce contribuția sa la construirea unei societăți sănătoase și fiecare generație are percepția sa despre sănătate. Diferențele ne definesc ca oameni. Datorită lor suntem puternici și talentați, avem experiențe și calități ce ne alimentează progresul și ne dă determinarea de care avem nevoie pentru a dezvolta idei originale și novatoare pentru un învățământ de calitate.

Haideți să fim mai uniți și mai înțelegători, mai deschiși spre nou, să vedem în toate și plusul, nu numai minusul!

Iar dacă revenim la ce aplicații sau platforme să utilizăm pentru lecțiile la distanță, eu, ca reprezentant al Generației Y, prefer să testez câteva aplicații, să văd care dintre ele este mai potrivită activității mele și să o explorez atât timp cât nu apare altceva mai bun. Nimeni nu a inventat instrumentul perfect. Educația este o artă, nu e cazul să încercăm a cuprinde necuprinsul. Și nici să ne lamentăm că rolul profesorului este redus la zero. Oricât de performantă ar fi o aplicație, în centrul ei mereu va fi Măria Sa Dascălul! Pandemia va demonstra acest lucru.