Interviu pentru portalul Moldova9.com de Ziua internațională a profesorului de limbă franceză

Ieri, de Ziua internațională a profesorului de limbă franceză, marcată pentru prima dată în acest, jurnalistul Vitalie Guțu m-a provocat la o discuție despre locul și rolul pe care îl ocupă un cadru didactic în sistemul de învățământ din R. Moldova, despre destinul și parcursul profesional al tuturor celor care predau lui Voltaire. Am acordat un interviu pentru portalul Moldova9.com.

M9: Este o premieră la nivel internaţional sărbătorirea Zilei profesorului de franceză. Cât de important este faptul că s-a institutit marcarea acestei date?

Ghenadie Râbacov: Ziua internațională a profesorului de limbă franceză (Le Jour du prof de français) este marcată pentru prima dată în acest an, în data de 28 noiembrie, prin varii evenimente culturale, didactice și științifice. Iar scopul acestei sărbători este de a pune în valoare nobila meserie de profesor de limbă franceză și de a promova învățământul inovativ și creativ. Inovație și creativitate este tema propusă pentru anul 2019. Prin urmare, profesorii se întrunesc pentru a face schimb de bune practici în materie de predare, a crea noi rețele de socializate și a contribui la edificarea unui sistem educațional sănătos prin exploatarea eficientă a noilor tehnologii.

Această zi este o ocazie în plus pentru francofonii și francofilii din întreaga lume de a-și afirma solidaritatea și dorința de a conviețui în plină diversitate, fiind uniți printr-o bogăție culturală și spirituală comună, care este limba franceză. Spun spirituală fiindcă, pentru cei ca mine, franceza este o limbă a sufletului, a rezistenței, a libertății, și chiar un proiect de viață.

În contextul unui proces de globalizare profundă, pe alocuri necontrolată, a internaționalizării învățământului, dar și a provocărilor americanizării, instituirea unei zile consacrate profesorului de limbă franceză era mai mult decât necesară.

Franceza este a cincea cea mai vorbită limbă de pe glob. Este limbă de predare pentru un număr de peste 80 de milioane de oameni din 36 de țări și teritorii. Franceza nu reflectă doar cultura și civilizația Franței, ci reprezintă „discul dur” al francofoniei, fiind totodată și un liant puternic al latinității. În opinia mea, Francofonia a reușit să creeze un proiect grandios, inegalabil și exemplar pentru umanitate: cel al unei prietenii infailibile, în sensul împărtășirii idealurilor comune și a dezvoltării valorilor sacre în lupta grea pentru viitorul limbii franceze și a diversității culturale. Iată de ce, astăzi, și nu doar, e nevoie de a sensibiliza publicul larg asupra dimensiunii mondiale a limbii franceze și a realităților francofoniei, misiune care le revine în mare parte Dascălilor.

M9: De câţi ani predaţi franceza?

Ghenadie Râbacov: Am predat franceza timp de aproape 15 ani și doar în mediul universitar, însă pasiunea mea pentru limba lui Voltaire a început încă în anii de școală. Am îndrăgit-o de la prima „vedere”. Poate și datorită învățătorilor mei. Prin clasa a IV-a am spus „Je t’aime pour toujours!” și de atunci franceza și eu suntem de nedespărțit.

Din februarie 2018 nu mai predau, nu țin cursuri în fața studenților, dar continui să „comunic” cu franceza prin intermediul cărților, cercetărilor științifice, traducerilor, muzicii, filmelor ș.a.

M9: Ce înseamnă pentru dvs. limba franceză?

Ghenadie Râbacov: Pentru mine, limba franceză este, în primul rând, o limbă purtătoare de cultură. Limba și cultura franceză, istoria Franței au marcat profund cultura și civilizația europeană. Pentru multe cadre didactice din spațiul educațional românesc, franceza a constituit esența proiectului lor profesional precum și un izvor nesecat de inspirație pedagogică, științifică, poetică și chiar politică.

În al doilea rând, așa cum spuneam mai devreme, este o limbă a rezistenței. A rezistenței în fața obscurantismului și a consecințelor nefaste ale globalizării lingvistice. Recent, în Franţa, s-au împlinit 25 de ani de la adoptarea Legii Tourbon destinată să protejeze limba franceză ca patrimoniu. Cu părere de rău, nu e și cazul limbii române în R. Moldova, care este schilodită într-un hal fără de hal.

Și, în al treilea rând, franceza este a doua limbă maternă. De ce? Pentru că ea m-a ajutat să înțeleg și să vorbesc mai bine limba mamei.

Dacă româna este limba în care trăiesc și respir, limba în care vorbesc cu Dumnezeu și cu Mama, atunci franceza este limba în care iubesc și visez, limba în care vorbesc cu Libertatea.

M9: Cu ce asemănaţi franceza?

Ghenadie Râbacov: Cu o Femeie. Cu Jeanne d’Arc, o eroină simbol pentru Franța și un simbol al luptei pentru libertate.

M9: Care este viitorul limbii franceze?

Ghenadie Râbacov: Cu siguranță, limba franceză va rămâne o limbă a elitei. Numărul francofonilor va crește. O spun statisticile. Franceza va continua să fie o limbă solicitată pe piața muncii. Pe lângă business, există și cultură. Iar cultura nu este o marfă, așa cum afirma Jacques Chirac. Oamenii vor să-și vândă bunurile și să cumpere altele, dar, în același timp, vor să-și păstreze sufletul.

M9: Care este locul şi rolul profesorului de limba franceză în Republica Moldova?

Ghenadie Râbacov: Din păcate, în Republica Moldova, nu au existat politici lingvistice coerente pentru a proteja un patrimoniu francofon și francofil de mare valoare. În lipsa unor strategii și planuri de acțiuni în materie de predare a limbilor străine, preferințele lingvistice ale elevilor și studenților au urmat, inevitabil, calea anglicizării. Cu toate acestea, limba franceză reușește să supraviețuiască, în special în zonele rurale. Tradiția francofilă și francofonă este menținută și de liceele bilingve româno-franceze, însă rezistența față de extinderea progresivă a limbii engleze este din ce în ce mai anevoioasă.

A venit momentul ca profesorii de franceză să-și dea mâna pentru a promova franceza ca instrument transmițător de valori, cultură și civilizație, iar lupta ar trebui să fie axată pe acțiunile formulate de Institutul Superior de Studii Franceze pe care îl reprezint:

• Convingerea autorităților în ceea ce privește necesitatea salvgardării tradițiilor educaționale: studierea limbii franceze și învățământul în limba franceză la toate nivelurile: școală, gimnaziu, liceu, colegiu, universitate;
• Desfășurarea unei campanii vaste de popularizare a limbii franceze în rândul tinerilor, în instituțiile de învățământ de orice nivel;
• Realizarea unei emisiuni în limba franceză la postul public național de televiziune sau alte canale interesate de acest proiect. Emisiunea va avea drept scop punerea în valoare a evenimentelor francofone care se desfășoară în țară, precum și a subiectelor legate de civilizația Franței – istorie, cultură, știință, inovație, etc.
• Organizarea, promovarea și susținerea activităților culturale, economice, sociale ce implică utilizarea limbii franceze ca instrument de comunicare, de studiu, cercetare, inovare sau dialog intercultural.

M9: În ce măsură activitatea profului de franceză este apreciată de instituţiile responsabile (ministerul Educaţiei, organizaţiile de specialitate etc.), dar şi de cei care studiază franceza?

Ghenadie Râbacov: Cât de apreciat este un cadru didactic în Republica Moldova de către minister? Cred că răspunsul îl găsim în grilele de salarizare. Penuria de pedagogi și pronosticurile pentru anii următori își spun și ele cuvântul.

Cât despre aprecierile din partea învățăceilor, există mai multe fațete. De regulă, profii de franceză sunt iubiți și respectați de elevi. Iar respectul se câștigă.

A preda înseamnă a profesa o meserie pasionantă, dar și exigentă. Important e ca profesorul de astăzi să iasă din anumite tipare și să adopte paradigma colaborativă.

Atât timp cât fiecare cadru didactic va pune suflet în ceea ce face, cât le va arăta copiilor că îi pasă de ei, învățământul românesc nu va cădea la pământ, în ciuda tuturor himerelor care îl parazitează. Se vor închide școli, vor dispărea universități, birocrația va rămâne mereu la ordinea zilei, dar vocația didactică este una înnăscută, eternă, non-evanescentă.

M9: Care este soarta celor care predau franceza? Cât de motivaţi sunt ei?

Ghenadie Râbacov: Un profesor cu vocație a trăit întotdeauna din entuziasm și dorința de a găsi metoda fericirii în educație. Metoda fericirii în educație sunt elevii. Ei au fost, sunt și vor rămâne barometrul în sala de curs. În funcție de reacțiile lor, un profesor se înalță sau decade. Întotdeauna am învățat împreună cu studenții mei. Am deprins multe lucruri utile de la ei și sper că și ei au avut ce învăța de la mine. Niciodată nu au contat distincțiile acordate de instituții, ministere. A contat și contează foarte mult ce cred studenții despre mine ca specialist, în ce măsură sunt mulțumiți de prestația mea didactică și de ținuta academică, în ce măsură aplică în viață și în profesie cele învățate. Contează și cum mă apreciază Dascălii mei pe care îi am drept modele.

A preda franceza este ceva mai special, mai divin, clasic dar mereu inovator. Motivația vine din interior. Cel puțin asta simt eu atunci când gândesc, scriu, vorbesc și predau în limba marilor cărturari ai lumii.

M9: A fi profesor de franceză astăzi e la modă sau e o necesitate?

Ghenadie Râbacov: Educația, în toate accepțiunile sale, va fi întotdeauna în vogă. „Educația, zicea legendarul Nelson Mandela, este cea mai puternică armă pe care voi o poţi folosi pentru a schimba lumea”. Într-o societate care se dezumanizează cu viteză cosmică, doar educația ne mai poate salva.

A fi profesor de franceză e o necesitate. Cu cât mai mulți și cu cât mai uniți vom fi pentru apărarea limbii franceze în Europa Centrală și Orientală, cu atât mai bine. Aceasta este marea provocare a tuturor celor care au făcut din limba franceză un proiect profesional și de viață.

M9: Raportându-vă la tendinţele internaţionale, predarea limbii franceze în Republica Moldova reprezintă un prestigiu sau o obligaţiune impusă de sistemul educaţional de la noi?

Ghenadie Râbacov: Nu este o obligațiune impusă, dar este un prestigiu. Un prestigiu care își trage rădăcinile din istorie, literatură, teatru, cultură. Un prestigiu care i-a adus frumoasei și melodioasei limbi franceze calificativele de langue de l’élite, langue confessionnelle, langue de goût, langue de l’amour, langue la plus sexy etc.

Puterea și prestigiul limbii franceze rezidă în libertate, egalitate, fraternitate, solidaritate, diversitate și universalitate.

M9: Un mesaj cu ocazia Zilei profesorului de franceză…

Ghenadie Râbacov: Felicitări călduroase tuturor Doamnelor și Domnilor care le cultivă tinerilor dragostea pentru una dintre cele mai frumoase limbi – limba franceză! Dvs. luminați minți și suflete, chipurile domniilor voastre sunt icoane ce deschid uşi şi ferestre, flori ce niciodată nu ofilesc, ramuri care mereu dau muguraşi, prieteni care au răspuns la orice întrebare. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți!

Vive la langue française ! Vive la francophonie !

Sursa: Moldova9.com