Potrivit saferinternetday.org, în 2020, Ziua Siguranței pe Internet, ajunsă la acea de-a 16-a ediție, este marcată într-o zi de marți, pe 11 februarie, sub sloganul „Împreună pentru un internet mai bun”. Un internet mai bun înseamnă un spațiu în care te simți în siguranță și nu cazi pradă violenței și hărțuirii, fenomene ce au evoluat și s-au diversificat în mod spectaculos odată cu digitalizarea și explozia tehnologiilor sofisticate. Un internet mai bun înseamnă transformarea online-ului într-o sursă de experiențe frumoase și pozitive, în special în rândurile copiilor și adolescenților, categoriile cele mai des supuse actelor de hărțuire cibernetică.
În literatura de specialitate, se utilizează termenul de cyberbullying, propus de Bill Belsey, președinte și fondator al aplicației Bullying.org, profesor canadian și specialist în educație. Conform lui Belsey, „cyberbullying-ul implică utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale pentru a sprijini un comportament deliberat, repetat și ostil desfășurat de către un individ sau grup, care este destinat să aducă prejudicii altor persoane”. De fapt, este vorba de un act agresiv de manipulare, de violență verbală, de abuz psihologic, cu caracter repetitiv, comis prin intermediul internetului (platforme de Social Media, aplicații de dating, email, comentarii pe bloguri și vloguri ș.a.), telefonului mobil, rețelelor de tip wireless ori bluetooth. Aceste instrumente utilizate de agresori au dat naștere altor termeni sinonimici ca electronic bullying, e-bullying, SMS bullying, mobile bullying, online bullying, digital bullying, Internet bullying, cyber harassment, online harsassment ș.a.
În ultimii ani, limita de sensibilitate la agresiune a atins cote maxime, iar terorismul psihologic nu cruță pe nimeni, indiferent de vârstă, sex, viziuni politice, orientare sexuală, religie sau rasă. Cel mai mult au de suferit copiii. Cyberbullying-ul înseamnă transpunerea cuvintelor în arme ce traumatizează și lasă răni adânci în psihicul viitorilor adulți.
Acesta se poate manifesta sub varii forme. Cele mai cunoscute sunt explicitate de autorii site-ului Kids Safety by Kaspersky:
- Gossip (clevetirea) – „aruncarea” în mediul online a unor declarații publice speculative și denigratoare cu referire la viața privată a unei persoane.
- Exclusion (excluderea) din grupuri sau activități online a anumitor persoane; de exemplu, excluderea unui elev dintr-un grup de Facebook al clasei pentru faptul că ar fi etichetat ca inferior celorlalți colegi.
- Harassment (hărțuirea) – luarea în râs a unei persoane, în mod constant și deliberat, de pildă prin postarea de fotografii, materiale video sau mesaje ce pot afecta integritatea psihică a victimei.
- Cyber stalking (urmărirea online) – comportament de hărțuire intimidant, cu scopul de a aduce conflictul și în viața reală; poate viza o persoană, un grup sau o organizație; poate include acuzații false, de defăimare sau calomniere, colectare de informații cu caracter personal, amenințări și chiar solicitare de sex.
- Trolling-ul – atac gratuit la persoană, postarea de comentarii malițioase, provocatoare, jignitoare, de regulă fără legătură cu subiectul, menite a distrage atenția și a incita cititorii la răspunsuri emoționale și ofensatoare. În spatele acestor acțiuni se află un troll, o persoană anonimă care are obiceiul/obsesia de a semăna discordie pe internet și a stârni certuri.
- Comments (comentarii) – postarea de răspunsuri negativiste, defăimătoare la adresa unor fotografii, clipuri video sau mesaje publicate de o anumită persoană în spațiul online.
- Dissing (insistență exagerată) – postări sau trimiteri permanente de mesaje către cineva, în pofida refuzului acestuia/acesteia de a comunica.
- Fake profiles (profiluri false) – profiluri create de agresori cu scopul de a-și atribui identitatea altor persoane, inclusiv identitatea victimei, și a facilita comunicarea cu ea sub protecția anonimatului. Bineînțeles, intenția este de a umili și a face rău. Se întâmplă ca unii să-și creeze profiluri false pentru a-și spiona copiii sau foștii/fostele iubiți/iubite.
- Trickery (înșelăciunea) presupune inducerea în eroare, câștigarea încrederii și simpatiei victimei pentru a intra în posesia unor informații secrete și compromițătoare și a le lansa ulterior în sfera online.
- Fraping (substituirea de identitate) – presupune logarea în contul de social media al victimei și modificarea neautorizată a informațiilor personale ale acesteia, precum și discuții cu persoane necunoscute, știrbirea reputației prin postarea a ceva „de impact”, ce nu ar scrie niciodată deținătorul contului.
Aș adăuga la această listă și revenge porn (pornografia nonconsensuală), distribuirea de fotografii și video cu caracter sexual explicit în care este implicată victima, în vederea răzbunării. Hărțuirea sexuală pe internet a devenit foarte răspândită, iar cei care o practică sunt, deseori, obsedați sexual sau foști parteneri care își doresc să umilească, în mod public, fosta parteneră. Și unii bărbați trec prin așa ceva, însă ei sunt mai mult victime ale insultelor.
Să nu uităm nici de phishing, o formă de activitate infracțională ce constă în obținerea unor date confidențiale, cum ar fi date de acces pentru aplicații de tip bancar, aplicații de comerț electronic (ca eBay sau PayPal) sau informații referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identității unei persoane sau a unei instituții. Un phishing constă în trimiterea de către atacator a unui mesaj electronic, folosind programe de mesagerie instantanee sau telefon, în care utilizatorul este sfătuit să-și introducă datele confidențiale folosind un link către un site indicat in textul mesajului. Acest link direcționează clienții către un site fals, dar care reproduce foarte bine pagina originală.
Cine sunt cyberbullies?
Bully, în limba engleză, este definit drept o persoană care ofensează sau amenință pe cineva, de obicei de-a lungul unei perioade de timp și, în cele mai multe cazuri, îi obligă să facă ceva ce nu vor. Cyberbully e persoana care practică acest lucru pe internet. Marea plăcere a acesteia este de a-și teroriza „prada”, de a o prinde într-o bulă din care începe să creadă că nu mai există scăpare. În fond, psihologii au demonstrat-o, asemenea indivizi sunt fricoși și niciodată nu ar avea curajul să iasă din anonimat.
În ciuda gravității situației și creșterii numărului de victime, nu există un cadru legislativ care să pedepsească hârțuirea informatică. Cu toate acestea, o parte dintre formele cyberbullying-ului se regăsesc în anumite articole de lege, sunt infracțiuni grave și se pedepsesc ca atare (ex.: Ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, ademenirea minorului în scopuri sexuale, șantajul ș.a.).
Cum să (re)acționezi dacă te confrunți cu un caz de hărțuire cibernetică?
În primul rând fii calm și nu panica! Caută sprijin! Discută cu cei apropiați și nu răspunde mesajelor de amenințare ale agresorului! Nu șterge mesajele, comentariile, apelurile, SMS-urile etc. Adună probe pentru a putea apoi iniția o anchetă și trage făptașul la răspundere. Anunță autoritățile, însă înainte de a ajunge la poliție și Parchet, contactează echipa Institutului de Drept Cibernetic (IDC) din R. Moldova, fondat în toamna anului 2019. Specialiștii de aici îți vor oferi asistența juridică primară și sfaturi utile pentru a identifica răufăcătorii și a te proteja de criminalitatea dark net.
IDN ajută atât cetățenii cât și organizațiile în:
- combaterea criminalității cibernetice, abuzurilor online ce amenință drepturile civile și libertățile civile, cu asigurarea protecției legale;
- apărarea și promovarea drepturilor lor, egalității de gen, în special în spațiul cibernetic, cu acordarea suportului holistic victimelor și asigurarea accesului la justiție;
- educația și sensibilizarea publică privind aplicarea tehnologiilor informaționale, reglementarea juridică a online-ului, a fenomenului victimologiei, în special pe dimensiunea gender;
- ajustarea legislației naționale privind reglementarea juridică a spațiului cibernetic, fenomenului victimologiei, în special pe dimensiunea gender și inclusiv în spațiul cibernetic, în scopul armonizării cadrului legislativ național la directivele europene și standardele internaționale.
Ai deschis poșta electronică și ai găsit în inbox unul sau mai multe mesaje de amenințare? Ești urmărit(ă) pe rețelele sociale, ești brutalizat(ă) de troli care se ascund în spatele unor conturi suspecte și ale unor fotografii cu sculpturi neînsuflețite, iar cineva îți contabilizează like-urile, îți scrutează profilul și stă cu „binoclul” pe lista de prieteni? Ori poate bănuiești că acel cineva se regăsește în lista followerilor pe Facebook, Twitter sau Instagram? Primești SMS-uri cu limbaj insultător și intolerabil de la numere ascunse sau necunoscute? Ești hărțuit(ă) sexual?
Fii curajos/curajoasă și nu accepta să fii păpușa unor specimene certate cu bunul simț și decența! Educarea pornește de la tine.
Expediază un mesaj la adresa institutecyberlaw@gmail.com, solicită o consultație și fii sigur(ă) că orice caz poate fi soluționat. Important e să acționezi! Doar tu și alții ca tine pot pune capăt acestui fenomen periculos!
La final, câteva recomandări de lectură:
- Bill Belsey. Cyberbullying: An Emerging Threat to the “Always On” Generation, March 24, 2019.
- Cyberbullying Research Center, https://cyberbullying.org.
- Safely Online. How children use digital media and tips for parents, http://safelyonline.eu.
- Kids Safety by Kaspersky
- What methods work with the different kinds of cyberbullies?
- Siguronline.md, un internet mai sigur pentru copii.
- Recomandările Google de Ziua Siguranței pe Internet
- Alexandru Lebedev. 7 semne cum poți identifica profiluri false pe Facebook, #diez.md, 2014.
- Ghenadie Râbacov. Stop hărțuirii online! În R. Moldova a fost creat Institutul de Drept Cibernetic, 06 decembrie 2019.
- Pagina de Facebook a Institutului de Drept Cibernetic