Limba romana,  Literatura,  Traducere

Grigore Vieru, lacrima românească tradusă în alte limbi

Nu este nevoie să aducem argumente pentru a demonstra cuiva că marele nostru Poet Grigore Vieru a fost, este și va rămâne un simbol al românismului pe ambele maluri ale Prutului.

Adrian Păunescu, născut și el pe meleaguri basarabene, spunea că Poezia lui Gr. Vieru a făcut mai mult pentru unitatea națională a tuturor românilor decât toți politicienii și decât toate armatele la un loc. Și pentru că unitatea națională nu este pe de-a-ntregul realizată, Vieru e o rană, iar poezia lui e o dramă”. Ex-ministrul Culturii României, Răzvan Theodorescu, ne-a îndemnat de mai multe ori să vedem în Vieru „un apostol, un luptător cu modestia sa bine cunoscută” și „Un poet și un om de mare cultură care a condus într-un fel destinul culturii basarabene în momente în care toți am desperat”.

Probabil modestia viereană a devenit proverbială. Întrebat de cineva cum e să trăiești fiind un simbol, domnia sa a răspuns: Nu ştiu dacă sunt sau nu cu adevărat un simbol. Ştiu însă că am trăit întotdeauna în afara lui – acolo unde-i furtună, viscol, tsunami…”

A curs multă cerneală pe subiecte legate de creația poetului și nestăvilita sa dorință pentru reunificarea națiunii române, dar mai puțin s-a scris despre traducerea poemelor sale în alte limbi. Ca filolog și traducător sune mereu cu ochii pe tot ceea ce se întâmplă pe piața traducerilor. Vă prezint mai jos o scrută și deloc exhaustivă listă a acestor traduceri:

Grigore Vieru în limba rusă

Prima traducere din creația marelui Patriot al neamului datează cu anul 1960 şi este realizată de scriitorul de limbă rusă Constantin Şişcan. De altfel, cele mai multe traduceri din opera lui Gr. Vieru (30 la număr) s-au făcut în limba rusă, cele mai bune dovedindu-se a fi cele semnate de A. Akimov, L. Feldşer, Iurii Grekov ş. a.

Grigore Vieru în limba italiană

  • Volumul Il nimbo di Rugiada (Nimbul de Rouă),apărut la SA „Tipografia Reclama”, editor Ana Manole. Traducători: imigranții moldoveni Varvara-Valentina Corcodel, Tatiana Ciobanu şi Claudia Lupaşcu, redactor – scriitorul italian Francesco Baldassi.

Scriitorul Francesco Baldassi despre Gr. Vieru: „În prezent, în Europa sunt foarte puțini poeți care să scrie versuri atât de profunde”.

  • Volumul Făgăduindu-mă iubirii / Orfeo rinasce nell’amore – antologie bilingvă româno-italiană a poetului Grigore Vieru, lansată la Roma, la sediul Fundației Europene Drăgan, în prezența ambasadorului României în Italia, Răzvan Rusu, și a ambasadorului Republicii Moldova la Roma, Gheorghe Rusnac. Volum a apărut la editura Graphe.it din Perugia și a fost publicat cu sprijinul Institutului Cultural Român. Traducătoarea antologiei este Olga Irimciuc, doctor în filologie, traducătoare în limba română, italiană, rusă; profesoară de limba şi literatura română la Şcoala Europeană din Varese din cadrul Centrului de Cercetare Europeană.

Din mărturisirile Olgăi Irimciuc: „Experiența traducerii poeziilor în limba italiană a fost unică: dificilă, dar şi extrem de frumoasă, pentru că am început lucrul la câteva săptămâni după trecerea în eternitate a poetului şi fiecare vers îmi amintea de tragicul eveniment. Dar, în același timp, fiecare poezie îmi ajuta să descopăr o lume fermecată, situată la hotar între armonie și inefabil”.

Grigore Vieru, tradus în spaniolă, franceză şi engleză

  • Aceştia suntem noi. Asi somos. Nous sommes ainsi. This is how we are (2010), traducător Paul Abucean– antologie prefațată de Nicolae Băciuţ, care a menționat, pe bună dreptate, că „Poezia lui Grigore Vieru e în circulație. Fără pașaport, dar cu acte de identitate certe. Ea circulă şi caută să fie înţeleasă şi în alte limbi.”

Paul Abucean, „Vieru-al meu”: Tu-ai fost ce n-avui niciodată, /C-aşa lăsat-a Dumnezeu: /Frate mi-ai fost, şi mi-ai fost tată. /Grigore drag, Vieru-al meu!

  • O parte din versurile poetului au fost traduse în franceză și de Ludmila Ciobotarencu, profesoara acestuia la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău.

Grigore Vieru în limba găgăuză (numele dat limbii turce care se vorbește în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia)

  • Volum de versuri Mamă tu eşti patria mea… (2010), tradus de către Fiodor Angheli,fostul ambasador al Republicii Moldova în Turcia, care a tradus și Luceafărul de Eminescu.

Din mărturisirile lui Fiodor Angheli: „În această carte poetul Grigore Vieru este ca un om viu. Este o apreciere a poporului găgăuz pentru operele maestrului. Vrem să arătăm că poeziile sale pot fi citite şi în limba găgăuză. Poporul găgăuz trebuie să cunoască creaţia lui Grigore Vieru. Şi nu doar poporul găgăuz, ci toate minoritățile etnice din Moldova. Este nevoie de dialog cultural între popoare”.

Grigore Vieru în limba bulgară

  • Metafore albastre (1989), editura „Narodna cultura”, Sofia – în colecţia Globus poetic, traducere de Ognean Stamboliev,care a tradus în total peste 40 de piese românești de autori clasici și contemporani.

Grigore Vieru în limba letonă

  • Numele Tău (1968) – volum apreciat de critica literară drept una dintre cele mai originale apariții poetice. Cartea care declanșează începutul unei sincronizări a poeziei cu cea scrisă în ţara-mamă. 3 poeme din volum sunt intitulate Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, 2 sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. La Riga, în traducerea semnată de Imant Ziedonis şi Maris Ciaclais, apare prima culegere de versuri în letonă.

Imant Ziedonis despre Grigore Vieru: „Poetul moldovean Grigore Vieru a scris poate cele mai frumoase versuri despre mamă… Mama e o noţiune primordială… Anume o poezie primordială despre „matern” este poezia lui Gr.Vieru…”

Din mărturisirile poetului leton Leons Briedis:În 1988 am tradus şi am publicat cartea „Steaua de vineri” a lui Grigore Vieru în limba letonă. Iar în 1987 – poezia lui Grig „În limba ta”, tradusă în letonă, a devenit un imn neoficial al renaşterii naţionale din Letonia, aşa că Grig a devenit atunci eroul naţional al Letoniei”.

Grigore Vieru în limba germană

  • Cele mai frumoase poeziivolumul ce cuprinde versurile poetului Grigore Vieru traduse în limba germană de Ion Mărgineanu, pe care am onoarea să-l cunosc personal. Profesorul unionist Ion Mărgineanu se consideră un mare norocos că a „făcut cunoștință” cu lirica lui Vieru, iar lucrarea pe care a realizat-o „starea de spirit a luptătorului pașnic, care rezonează cu stările mele, dar și cu ale neamului meu”.

Vibrațiile versului vierean au fost descifrate cu exactitate și de personalitățile care i-au tradus opera în limbile ucraineană, uzbecă, estoniană, georgiană, tadjică şi cazahă.

Grigore Vieru, prin „exportarea” măreței ți inegalabilei sale creații, a făcut un mare serviciu acestei palme de pământ, uitate de lume – Basarabia. Dar, la un moment dat, se pare că a fost mai apreciat pe alte plaiuri decât în propria casă.

Grigore Vieru n-a trăit pentru a-și povesti viața. „Cu mine lucrurile stau puţin altfel. Nu eu îmi povestesc viaţa, ci viaţa mă povesteşte pe mine. Viaţa, în complexitatea ei, este de nepovestit. Ca şi divinitatea” – a zis-o însuși cel verbul căruia continuă să lucreze pentru Limba Română, pentru Demnitate și pentru ReUnire.