vineri, octombrie 11

Gânduri zgomotoase în plină tăcere…

În tăcere, poți vedea în rezoluție full HD cum s-au scurs ore și zile, cum au zburat ani dăruiți unor proiecte de viață care s-au dus pe apa sâmbetei și unor oameni a căror mască nu o descoperi decât atunci când te împiedici, cazi și îți umpli interiorul de răni. Strigi, arunci cu pietre, te revolți, nu poți și nici nu ai timp să taci, ai prea multă tăcere adunată, dar tot cu ea stai de vorbă, cu tăcerea… Dușmanul de te-aude țopăie de bucurie și aplaudă la fiecare lacrimă vărsată. Cei care te iubesc te-ar înțelege, dar nu îndrăznești să-i faci să plângă lângă tine, din simplul motiv că nu merită și vrei să-i știi mai fericiți decât tine.

Atunci când viața îți răpește oameni dragi, când simți ce înseamnă cu adevărat durerea, când îți vezi aproapele suferind, când ești înconjurat de ură și răutate, nu poți prieteni decât cu tăcerea.
Necruțătoare e viața… doar ea îți poate desface sufletul în piese de puzzle și doar ea e atât de isteață încât te aruncă apoi în vâltoarea nebuniei umane și te provoacă să-ți trăiești fiecare zi, să o iai de la capăt, să reconstruiești, să recapeți încrederea, să nu cedezi, să lupți și să învingi.

Sunt momente în care și gândurile tac. Nu cunosc nici ele ce va urma. Tac, pentru că sunt prea zgomotoase ca să poată vorbi. Sunt momente în care numai tăcerea te învață să depășești greutățile și să redescoperi frumosul din jur. Pe mine m-a învățat să păstrez mereu alături Omul care îmi oferă tot ceea ce are mai de preț – dragostea necondiționată și sprijinul prietenesc, indiferent de circumstanțe și mai ales în clipele în care majoritatea te-au părăsit, iar puții rămași te păstrează, temporar, în coșul de gunoi. M-a învățat să-l păstrez nu pentru a profita de el în continuare, ci a profita de fiecare zi pentru a-l răsplăti cu aceeași dragoste și prietenie. Tăcerea m-a învățat sentimentul de gol care apare la finalul unei experiențe. Și tot tăcerea m-a învățat să fiu liber, liber de alții, liber de mine, liber cu mine. Cu vremea, te obișnuiești cu tăcerea, te simți confortabil cu ea și te folosești de ea pentru a face următorul pas.