Examene scrise versus examene orale

Suntem în febra examenelor. Deja de mai mulți ani accentul este pus aproape în exclusivitate pe evaluarea scrisă. Fie că este vorba despre absolvirea gimnaziului, bacalaureat sau sesiunea de examene în cadrul instituțiilor de învățământ superior. Cunosc și argumentele.În opinia mea, e o greșeală să renunți cu totul la examinarea orală. Mai ales în cazul unor discipline și specialități. Pentru o evaluare complexă și obiectivă a cunoștințelor de literatură, limbă maternă și limbă străină, de ex., e nevoie de o evaluare mixtă.E adevărat că majoritatea tinerilor preferă probele scrise, pentru că li se pare mai puțin stresant, pentru că se tem de subiectivismul profesorilor evaluatori și pentru că oricând pot contesta nota. Însă elevul trebuie încurajat nu doar să scrie, ci și să poarte un dialog, să-și apere punctul de vedere în fața examinatorului, să gândească critic, să compare, etc.

Și, credeți-mă, ceea ce se întâmplă astăzi la final de an școlar NU este stres! Știți cum se desfășura bacalaureatul în perioada României Mari? BAC-ul era susținut la 2 profiluri: științe umaniste și matematică. Examenele erau ORALE și se desfășurau ÎN ACEEAȘI ZI și ÎN ACELAȘI LOC, la TOATE disciplinele. Concurenții treceau de la un profesor la altul și răspundeau la diferite întrebări, FĂRĂ A SE PREGĂTI DIN TIMP. În sală erau PĂRINȚI și alți ASISTENȚI. Așadar, camerele de supraveghere existau și atunci.

Era o adevărată probă de foc, dar care a dat roade. Primul examen de maturitate susținut în spațiul românesc a fost dezamăgitor, acesta s-a soldat cu absolvirea a doar 15 elevi din 30 înscriși. Rata de absolvire a crescut cu trecerea anilor, de la 48% în 1925 la 53% în 1926 și 70% în 1933.

De altfel, sursa de inspirație pentru bacalaureatul românesc a fost Franța. Bacalaureatul este introdus în 1925 de către Constantin Angelescu. După anii de învățătură la școala primară și liceu, Angelescu studiază medicina la Paris, apoi revine în patrie, unde își descoperă pasiunea pentru politică, iar mai târziu este numit ministru al Instrucțiunii Publice. Profită de școlarizarea de care a avut parte în Franța și își propune reformarea școlii românești, prin introducerea în învățământ a unei noi modalități de examinare a elevilor din anul terminal de liceu: examenul de maturitate.

România Mare a dat culturii naționale cele mai luminate minți și asta s-a datorat în mare parte reformelor din educație.

Ghenadie Râbacov

„Educația zidește punți ce unesc trecutul cu prezentul și prezentul cu viitorul”.

You may also like...