În această dimineață am fost invitatul emisiunii „Între DA și NU” de la postul de Radio ECO FM și am discutat despre francofonia universitară și contribuția ULIM în dezvoltarea și promovarea francofoniei regionale.
Eco FM: La 20 martie, vorbitorii de franceză din întreaga lume marchează Ziua internațională a Francofoniei. Știu că sunteți pasionat de această limbă și promovați cu ardoare francofonia universitară, ați putea să ne vorbiți despre originea și semnificația zilei de 20 martie?
Gh. R.: Anual, la 20 martie, 80 de state ale Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) (57 de state membre și 23 cu statut de observator) celebrează Ziua Internațională a Francofoniei prin varii manifestări culturale și științifice. De fapt activități francofone sunt organizate nu doar în data de 20, ci și pe parcursul întregii luni, martie fiind considerată luna francofoniei.
De ce anume 20 martie e considerată Ziua mondială a Francofoniei? Fiindcă la 20 martie 1970, la Niamey, capitala Nigerului, a fost semnat tratatul de creare a Agenției de Cooperare Culturală și Tehnică, devenită ulterior OIF. Acest eveniment constituie de fapt crearea nucleului interguvernamental al Francofoniei.
Luna martie este o ocazie în plus pentru francofonii și francofilii din întreaga lume de a-și afirma solidaritatea și dorința de a conviețui în plină diversitate, fiind uniți printr-o bogăție culturală și spirituală comună, care este limba franceză. Spun spirituală, fiindcă pentru universitari, franceza este o limbă a sufletului, a rezistenței, a libertății, și chiar un proiect de viață.
Eco FM: Cum a luat naștere cuvântul francofonie și ce reprezintă acest fenomen pentru Dvs. ca universitar?
Gh. R.: Termenul francofonie a apărut la sfârșitul sec. al XIX-lea, fiind utilizat pentru prima dată în anul 1880 de geograful Onesime Reclus pentru a defini totalitatea persoanelor și țărilor vorbitoare de franceză. Câteva decenii mai târziu, francofonii vor conștientiza existența unui spațiu lingvistic propice schimburilor culturale. Această mișcare a fost impulsionată îndeosebi de literați, de universitari și de profesori care, de-a lungul timpului, s-au grupat în asociații, rețele, organizații, etc. Este un demers oarecum natural având în vedere ponderea limbii franceze în patrimoniul lingvistic universal.
Pentru mine francofonia și limba franceză pe care o vorbesc și o predau reprezintă cadrul existențial spiritual, în care am fost format. Mi-am făcut studiile la ULIM, toate cele 3 cicluri (licență, masterat și doctorat). Am absolvit Facultatea de Limbi Străine și am avut în calitate de Dascăli nume de referință în domeniul învățământului superior românesc, ca profesorul și savantul Ana Guțu, prim-vicerector ULIM; regretatul profesor Petru Roșca, Dna Zinaida Radu, Dna Zinovia Zubcu, care mi-au inculcat dragostea pentru dulcea și melodioasa limbă franceză.
Francofonia este un spațiu fără frontiere și un model al unei colaborări interstatale, interumane și interinstituționale infailibile.
Eco FM: Dacă tot ați pomenit despre colaborarea între instituții, care de altfel reprezintă un aspect al internaționalizării din mai multe puncte de vedere, ce înseamnă francofonia universitară și care sunt principalii actori în dezvoltarea acesteia?
Gh. R.: Francofonia este fațeta geopolitică a limbii franceze și reprezintă o comunitate indisolubilă și solidară, ce reunește personalități de diferite culturi și interese din numeroase colțuri ale lumii. Însă chiar și în tumultuosul și controversatul sec. XXI, universitatea rămâne a fi acea oază uriașă de potențial și de valori universale sacre, din care oricine poate să „bea”. Francofonia universitară înseamnă de asemenea latinitatea, iar româna și franceza sunt două limbi gemene care asigură perenitatea latinității.
Atunci când vorbim despre francofonia instituțională se cuvine să menționăm că termenul în cauză cunoaște două versiuni ortografice: francofonie (cu minusculă) face referire la populațiile care folosesc exclusiv sau parțial limba franceza în viața cotidiană sau în comunicare, iar prin Francofonie (cu majusculă) se înțelege grupul guvernelor sau al statelor care reprezintă aceste populații, precum și instituțiile care stabilesc relațiile între țările francofone.
Franța, patria drepturilor și libertăților omului, este un partener privilegiat al celor două state românești, România și Republica Moldova. Colaborările interinstituționale pe diverse dimensiuni (culturale, didactice, științifice, etc.) formează „bastionul” francofoniei, fiind în acest timp un atu inconturnabil.
Republica Moldova este membră a OIF. ULIM este membră a Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), una dintre cele mai mari asociații internaționale, întrunind o rețea de peste 800 de aderenți din mai multe de 100 de țări.
Grație acțiunilor prodigioase întreprinse de AUF și structurile sale regionale (Biroul Europa Centrală și Orientală, antenele, campusurile numerice francofone, institutele franceze, etc.), dar și francofiliei profesorilor și cercetătorilor din universitățile membre ale acestei asociații, mobilitatea academică a devenit un element indispensabil în procesul de forjare a viitorilor specialiști. Mobilitatea, integrarea și adaptarea în mediul academic internațional, inserția profesională, deschiderea spre alte forme de învățământ și mutualizarea experiențială sunt câteva dintre preocupările francofoniei universitare.
Potrivit Convenţiei UNESCO pentru protecţia şi promovarea diversităţii expresiilor culturale (2005), integrarea francofoniei în învățământ echivalează cu recunoaşterea diversităţii culturale şi lingvistice a ţărilor francofone.
Eco FM: Dacă tot vorbim despre instituții, care sunt principale structuri francofone în Republica Moldova și care este rolul lor în dezvoltarea și promovarea idealurilor educaționale și civilizaționale?
Gh. R.: Voi menționa, în primul rând, Antena din Chișinău a AUF, prezentă în RM din 1997 și găzduită actualmente de ULIM. În cei aproape 20 de ani existență, Antena a reușit să implementeze o serie de proiecte importante, cum ar fi crearea a 6 filiere francofone, dintre care una la ULIM în domeniul administrării afacerilor, proiectul claselor bilingve la nivel pre-universitar, care a fost relansat în acest an, și desigur un număr impunător de formări continue și permanente în beneficiul cadrelor didactice, la care am avut ocazia să particip și să-mi aduc și eu modestul aport, prin gestionarea unor proiecte, luări de cuvânt, susținere de training-uri ș.a. practici.
A altă structură importantă este Alianța Franceză din Moldova, considerată primul centru cultural străin în RM și operatorul de cooperare culturală și lingvistică al Ambasadei Franței la Chișinău.
Și, desigur, nu în ultimul rând, universitățile membre ale AUF.
Eco FM: Ați menționat mai devreme că ULIM face parte din familia universităților francofone. Care sunt avantajele acestei apartenențe, pe de o parte, și care este contribuția universității la consolidarea francofoniei regionale?
Gh. R.: ULIM este o instituţie extrem de dinamică și foarte bine organizată. Aici francofonia universitară este la ea acasă. Din 1997 la ULIM activează filiera francofonă „Gestionarea întreprinderilor”, în cadrul căreia au fost realizate mai multe proiecte internaţionale, inclusiv proiectul de licenţă delocalizată şi eliberarea dublei diplome pentru absolvenţii ciclului licenţă, împreună cu Universitatea din Orleans, Franţa. Un alt proiect este Centrul de Reușită Universitară.
În afară de aceasta, cercetătorii francofoni ulimiști sunt cunoscuţi departe de frontierele republicii. Profesori ca Ana Guțu, Ludmila Hometkovski, Ion Manoli, Victor Untilă, Vitalie Gamurari, Alexandru Cauia și mulți alții sunt mândria universității.
Rectorul universității, academicianul Andrei Galben, este de asemenea fascinat de limba și cultura lui Voltaire. Prim-vicerectorul Ana Guțu deține funcții de conducere în cadrul instanțelor AUF, fiind cunoscută în același timp și ca expert în materie de management universitar și învățământ superior la CoE. Grație acestor doi lideri, care gândesc pe termen lung și investesc în discipolii domniilor lor, ULIM a devenit o instituție orientată spre inovație și internaționalizare și privilegiază atât predarea și învățarea limbii franceze, cât și cercetarea și excelența academică. Colocviul internațional La Francopyphonie, organizat în fiecare an în luna martie, a devenit un „brand” regional și adună, de fiecare dată, personalități notorii de pe toate continentele.
Eco FM: Se pare că la ULIM își desfășoară activitatea o întreagă „armată” de profesori și cercetători francofoni. Care sunt subdiviziunile universitare responsabile de toate aceste proiecte despre care tocmai ați vorbit? Bănuiesc că sunt mai multe.
Gh. R.: Într-adevăr e vorba de mai multe subdiviziuni. Mai întâi de toate este meritul rectoratului, care susține orice acțiune cu caracter francofon. Reprezint Facultatea de Litere, care formează specialiști în limbi străine și traducători-interpreți. Reprezint în special Catedra Filologie Romanica „Petru Roșca” din interior acestei facultăți și Centrul de Reușită Universitară, care este unul eminamente francofon. Există și Centrul de Cooperare Internațională care-și aduce contribuția la perenizarea relațiilor cu partenerii externi.
Prin aceste departamente care trudesc la valorificarea francofoniei universitare, ULIM este unul dintre participanții activi la un proiect societal care-și propune să dea răspuns angoaselor universale asupra destinului sistemului educațional, dar și al Umanității.
Eco FM: Ați putea să ne spuneți mai multe despre proiectul regional CRU, misiunea și obiectivele acestuia.
Gh. R.: Pe lângă multitudinea de programe de cooperare în materie de formare și cercetare propuse, AUF, prin Biroul Europa Centrală și Orientală (BECO) și Antena din Chișinău, cu sediul la ULIM, gestionează un proiect regional: rețeaua centrelor de reușită universitară (CRU), în număr de 44.
Un CRU are drept obiectiv instalarea în instituțiile beneficiare a unor spații dotate cu resurse pedagogice și echipament tehnic de ultimă generație, în scopul modernizării procesului de predare și învățare, creșterii ofertei universitare francofone și a vizibilității acțiunilor francofone locale, fortificării cooperării la nivel regional și internațional.
CRU din cadrul ULIM a fost inaugurat la 29 aprilie 2013 și se numără printre cele mai dinamice și prolifice centre din regiune. Odată cu deschiderea sa, a sporit sensibil interesul tinerilor pentru limba franceză, precum și intensitatea vieții universitare francofone. Săptămânal, sunt organizate activități didactice, științifice și culturale, la care sunt invitați să participe toți cei captivați de francofonie.
AUF pune la dispoziția tinerilor programe de mobilitate atractive: aprox. 2000 de burse pe an. Mai mulți studenți de la Facultățile de Litere și Științe Economice au câștigat burse pentru stagii locale și internaționale, studii și vizite de documentare în România, Franța, Bulgaria, Ungaria ș.a. state francofone.
Studenții beneficiază de seminarii și training-uri, animate de specialiști de mare clasă, pregătindu-i astfel pentru piața muncii și ajutându-i să-și croiască o carieră de succes.
Eco FM: Ați subliniat faptul că centrul francofon care activează la ULIM este echipat cu tehnică performantă menită să contribuie la îmbunătățirea procesului de predare/învățare dar și la augmentarea calității studiilor. În ce constă acest echipament?
Gh. R.: CRU este dotat cu instrumentele necesare pentru conceperea şi desfăşurarea unor cursuri inovante, motivante şi actualizate (manuale, suporturi didactice, cărţi numerice, dicţionare electronice, metodologii moderne de predare/învăţare etc.) și dispozitive de animare a cursurilor predate, cu ajutorul tehnologiilor ultramoderne: calculatoare performante cu conexiune la internet şi intranet, laptopuri cu conexiune Wi-Fi, sistem de videoconferinţe, tablă interactivă, PocketBook set-uri, imprimantă multifuncțională, acces la baze de date documentare și științifice, materiale audio și video ș.a.
Eco FM: Dacă ULIM este atât de activă la capitolul francofonie și internaționalizare, probabil ați avut în vizită distinși profesori, personalități ilustre ai comunității francofone mondiale. Ați putea numi câteva dintre ele?
Gh. R.: Aveți dreptate, profesorii și studenții ULIM s-au bucurat de prezența a numeroși oaspeți de onoare, care au vizitat universitatea noastră în scopuri didactice sau științifice. Voi cita în primul rând pe Dl Bernard Cerquiglini, fostul rector al AUF, care este Doctor Honoris Causa ULIM; Profesorul Stéphane Courtois (Univ. Paris Ouest Nanterre La Défense), editorul ziarului „Le Communisme”, care este la fel Doctor Honoris Causa ULIM; renumiții traductologi Jean-René Ladmiral (Franța) și Jean-Claude Gémar (Canada); cunoscutul traducător Jean-Louis Courriol, profesor la Univ. „Jean-Moulin” Lyon III (Franța); traducătorul și jurnalistul Philippe Loubière (Univ. Sorbonne Nouvelle, Paris, Franța); Președintele Institutului de Cultură, Economie și Geopolitică de la Paris, dl Yves Montenay; Directoarea Școlii Superioare a Francofoniei pentru Administrare și Management de la Sofia (Bulgaria), dna Maria Niculescu; Dl Yves Heugédé, prof. la Univ. din Toulouse (Franța); Președintele Mobias Banca, Groupe Société Générale, dl Ridha Tekaia și mulți alții.
În acest an catedra și CRU, împreună cu studenții Facultății de Litere dar și tinerii africani au pregătit un program foarte interesant. Ceremonia de inaugurare a zilelor Francofoniei la ULIM va avea loc luni, 21 martie curent, ora 13.00, în Aula Magnifica. Evenimentul francofon far este Colocviul internațional Francopolifonia, la care și-au anunțat participarea somități din sfera științei filologice din mai multe state europene.
Ascultă Interviul integral AICI