Press "Enter" to skip to content

Declarația Institutului de Drept Cibernetic cu privire la publicarea și/sau distribuirea în spațiul online a fotografiilor cu copii goi

Acum aproape un an, o întâmplare nefericită a făcut să cunosc echipa Institutului de Drept Cibernetic (IDC) din R. Moldova. Vorba aia: Orice rău are și partea bună. Recomand tuturor celor care se confruntă cu cazuri de hărțuire online, amenințări prin mesaje sau apeluri telefonice sau oricare altă formă de manipulare sau violență cibernetică să nu ezite, să acționeze, să ceară sfaturile și ajutorul IDC pentru a soluționa cât mai rapid asemenea cazuri, a identifica agresorul și a-l trage la răsundere. Rețineți: Nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească!

Nu pot să nu susțit poziția IDC în ceea ce privește protecția copiilor. Copiii sunt viitorul națiunii, iar siguranța lor este prioritară. Public aici următoarea declarație:

Declarația Institutului de Drept Cibernetic cu privire la publicarea și/sau distribuirea în spațiul online a fotografiilor cu copii goi sau semi-goi

Zeci de mii de cazuri de pornografie infantilă sunt investigate anual de poliţiştii de la combaterea criminalităţii organizate. În multe dintre acestea au fost identificate fotografii nud cu copii minori, postate de adulți, inclusiv de părinţi pe reţelele sociale. Președinta IDC Viorelia Albu condamnă astfel de acțiuni, indiferent de intențiile celor care recurg la ele.

Publicarea imaginilor cu copii goi sau semi-goi reprezintă o încălcare gravă a principiilor generale de protecție a acestora și anume transgresarea dreptului la viață privată (dreptul la intimitate) și securitate și a dreptului la protecție împotriva abuzului.

Deseori, nu este vorba de un abuz cu scop sexual, însă atât timp cât unele părți intime ale corpului sunt vizibile în imagine, atât părintele cât și persoana terță care publică și/sau distribuie asemenea conținut se face vinovată de încălcarea intimității copilului, chiar dacă nu intră în categoria de pornografie infantilă.

Totodată, unele fotografii cu copii plasate în online ar putea fi categorisite ca pornografie infantilă. Art. 2081 din Codul Penal al R. Moldova prevede următoarele: Producerea, distribuirea, difuzarea, importarea, exportarea, oferirea, vinderea, procurarea, schimbarea, folosirea sau deţinerea de imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulţi copii implicaţi în activităţi sexuale explicite, reale sau simulate, ori de imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, inclusiv în formă electronică”.

Principiile generale de protecție a copiilor sunt garantate de Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (din 20.11.1989), ratificată de Parlamentul RM la 12.12.1990, intrată în vigoare la 25.02.1993, Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001, ratificată de Parlamentul RM la data de 02.02.2009, Convenția Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzurilor sexuale sub denumirea de Convenția de la Lanzarote (2007).

Potrivit Convenţiei ONU, copil este orice fiinţă umană sub vârsta de 18 ani, cu excepţia cazurilor când, în baza legii aplicabile copilului, majoratul este stabilit sub această vârstă. Printre cele mai importante prevederi ale Convenţiei sunt cele din art. 2, care stipulează obligaţia statelor să respecte și să garanteze drepturile enunţate, fără nicio distincţie și discriminare, luând măsuri pentru protejarea efectivă a copiilor împotriva sancţiunilor motivate de situaţia juridică, de activităţile, de opiniile declarate sau de convingerile părinţilor lor, ale membrilor familiei și ale reprezentanţilor legali. Conform art. 3 din Convenţie, interesele supreme ale copilului trebuie să fie luate în considerație cu prioritate, statele părţi angajându-se să-i asigure protecţia, precum și îngrijirile necesare pentru bunăstarea sa.

Normele naționale care garantează principiile generale ale copiilor sunt prevăzute în art. 50 alin. (4) al Constituției RM: „Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise”; la fel, art. 6 și art. 7 al Legii cu privire la Drepturile Copilului nr. 338 din 15.12.1994 stabilesc că „Statul ocroteşte inviolabilitatea persoanei copilului, protejându-l de orice formă de exploatare, discriminare, violenţă  fizică şi psihică, neadmiţând comportarea plină de cruzime, grosolană, dispreţuitoare, insultele şi maltratările, (…) exploatarea în scopul practicii (…) în pornografie şi în materiale cu caracter pornografic, inclusiv din partea părinţilor sau persoanelor subrogatorii legale, rudelor. Fiecare copil are dreptul la apărarea demnităţii şi onoarei. Atentatul la onoarea şi demnitatea copilului se pedepseşte în conformitate cu legislaţia”.

Protecţia și grija specială, inclusiv protecţia juridică acordată de către stat și părinţi (tutore), se datorează faptului că minorul este într-o stare de imaturitate fizică și psihică, respectiv, acesta nu își poate exprima consimțământul privind realizarea fotografiilor în pielea goală, publicarea și distribuirea acestora.

Părinții sunt obligați să-şi protejeze copilul până la vârsta la care acesta se poate proteja, juridic, când atinge majoratul, iar publicarea fotografiilor pe internet implică această obligaţie. Dreptul copilului la viața privată este prioritară dorinței părintelui de a distribui, în mod public, imagini ce încalcă acest drept la intimitate și la viața privată.

Orice copil are dreptul la propria identitate în online. Părinții trebuie să fie conștienți de importanța protejării prezenței copiilor pe diverse rețele sociale. Orice identitate digitală formată se va „lipi” de copil și va deveni permanentă. Chiar și cu toate avantajele tehnologiei, fotografiile nu vor putea fi înlăturate de pe dispozitivile personale ale internauților care le-au descărcat.

Consecințele nefaste la care poate fi expus un copilul ale căror imagini cu caracter intim au fost dirtribuite online sunt următoarele:

  • Fotografiile, videourile distribuite din bună intenție ar putea ajunge în posesia abuzatorilor care le va folosi încălcând siguranța și securitatea copilului.
  • Expunerea copilului la riscul de a fi supus agresiunii cibernetice (cyberbullying) din partea colegilor, prin distribuirea fotografiilor pe forumuri, rețele sociale și pagini web, din care cauză copilul va fi intimidat și va suporta daune emoționale și mintale.
  • Furt de identitate. Un infractor cibernetic ar putea descărca imaginea copilului, folosind un cont fals cu nume fals pentru a desfășura varii campanii fără știrea părinților; pentru a recurge la diverse escrocherii cum ar fi colectarea banilor pentru tratament, fraude, spamuri, conectarea cu alți copii în scopuri criminale, publicarea pozelor în grupuri private ale pedofililor în scopul satisfacerii poftelor sexuale virtuale cu imagini ale copiilor. Acest fenomen este numit digital kidnapping (răpire digitală).
  • Cel mai mare pericol este grooming-ul, un mod de acțiune prin care o persoană cu înclinații pedofile pregătește transferul relației cu un minor de pe ecranul calculatorului în lumea reală și săvârșirea unui abuz sexual față de minor.

Concluzii:

  • Este necesar ca părinții să conștientizeze riscurile la care sunt expuși copiii lor atunci când apar în imagini cu caracter sensibil în mediul online.
  • Comunitatea online necesită a fi educată în materie de securitate. Postările cu copii goi trebuie raportate. Majoritatea rețelelor de socializare se conduc de politicile privind protejarea imaginii copiilor, astfel pozele intime (cele cu sfârcurile neacoperite sau în lipsa hainelor între gât și genunchi) sunt automat eliminate.
  • Societatea are nevoie de un cadru legal puternic în scopul protejării copiilor în spațiul online și combatea acțiunilor de pedofilie accentuată pe internet.
  • În caz de mediatizare a imaginilor cu copii goi, recomandăm părinților să acționeze imediat. Dacă le-au postat ei înșiși, să le șteargă și să le păstreze doar pentru arhiva personală, cel puțin până la vârsta majoratului când copilul, devenit adult, singur va decide care e soarta acestora. Dacă au fost plasate de fotograf sau oricare altă persoană, să ceară ștergerea lor din online și să se asigure că fotograful nu va deține dreptul de autor asupra acestor imagini.