Press "Enter" to skip to content

De la moralitate la descompunere morală

„Răul e atât de spectaculos, încât, spre deosebire de bine, rămâne în memoria generațiilor”, afirma Gabriel Liiceanu într-un interviu acordat pentru postul de radio Europa Liberă România.

Răul este omniprezent. Aproape nimeni nu mai vorbește despre lucrurile bune. Binele nu face senzație, nu mai uluiește pe nimeni. În vogă este negativismul și încărcătura pesimistă sfâșietoare. „Acum e război, domnule. Acum oamenii omoară și pentru mai puțin. Acum oamenii omoară și pe degeaba”, zicea unul dintre personajele romanului lui Zaharia Stancu Jocul cu moartea. Unii omoară cu armele, alții prin atitudine și cuvinte. Ce repede am ajuns de la moralitate și sfințenie la descompunere morală și la păgânism. Ce repede omul frumos, pe care s-au străduit să-l plămădească strămoșii noștri, s-a transformat în omul urât al zilelor noastre… Sau poate că moralitatea și sfințenia nici nu au fost prioritare pentru o lume în care nu există loc pentru profeți și filosofi?! Poate că toți ne consumăm într-un spațiu „închis” din care nu se întrezărește nicio deschidere?! Poate așa suntem noi oamenii, înțepeniți social și doar cu cheful de a omorî moral…

De unde vin răutatea și mitocănia? Răutatea și mitocănia se nasc din prostie, din inferioritate. Inferioritatea vine din lipsa de educație.

Există vreo șansă ca omenirea să se poată reforma, dacă am ajuns până a refuza să mai privim chipul unor oameni care au atins cotele maxime ale ticăloșiei și ale răului pe care îl fac?!

 

Imagine simbol, sursa: https://alexandram.ro/