Press "Enter" to skip to content

Cuvinte-gigant în limba română

Oricare ar fi ele, cuvintele reprezintă umbra de aur în cunoașterea lumii. Nicio îndeletnicire nu este mai frumoasă, mai bogată și mai creativă decât îndeletnicirea fericită și uneori blestemată a cuvântului.

Cuvântul a luat naștere odată cu Dumnezeu și va dăinui atâta timp cât va exista omenirea. Într-o societate a cunoașterii, în plină epocă experimentală, în care frica de pastișă generează tot soiul de trăsnăi, inclusiv lingvistice, cuvântul este supus și el metamorfozei. Zilnic, aproape în toate domeniile de activitate, apar termeni noi, megasofisticați, greu de pronunțat. Limba română nu face excepție. O parte dintre cele mai grele și lungi cuvinte se regăsesc în dicționarul explicativ, în timp ce altele pot fi găsite doar în manualele de specialitate.

Să vedem care sunt cele mai lungi cuvinte din limba română și care este semnificația acestora. Majoritatea fac parte din metalimbajul medical.

  • Pneumonoultramicroscopicsilicovolcaniconioză (44 de litere) – este cel mai lung cuvânt existent în limba română. De fapt, cuvântul reprezintă transcrierea termenului englezesc pneumonoultramicroscopicsilicovolcanoconiosis.Este vorba despre o boală pulmonară provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic care, depunându-se în bronhii, afectează funcționarea normală a plămânilor. În variantă scurtă, este o formă de silicoză, o boală profesională cronică ce îi afectează îndeosebi pe muncitorii din mine, din carierele de piatră, din industria metalurgică, din industria porțelanului și a sticlei. Kilometricul termen a fost menționat, pentru prima dată, în Dicționarul Oxford al limbii engleze ca un cuvânt fictiv, inventat în anul 1935 de Everett M. Smith, președintele de atunci al Ligii Naționale de Puzzle (National Puzzlers’ League) din New York, SUA.
  • Difosfopiridinnucleotidpirofosfataza (36 de litere) – este numele unei enzime ce catalizează reacția de disociere între o bază azotată activată sub formă de trifosfat (ATP, GTP, etc.) în forma monofosfatata AMP (adenozinmonofosfat).
  • Pare amuzant, dar însăși frica de cuvintele lungi este reprezentată de un termen format din 34 de litere: hippopotomonstrosesquipedaliofobia. Cei care au această fobie se confruntă cu o situație neplăcută atunci când citesc sau aud un cuvânt prea lung.
  • Encefalomielopoliradiculonevrita (32 de litere) – afecțiune inflamatorie a sistemului nervos central și periferic ce provoacă dureri, furnicături, senzație de amețeală și uneori chiar paralizii.
  • Conjunctivodacriocistorinostomie (32 de litere) – procedură oftalmologică de reconstrucție a sistem de drenaj al lacrimilor.
  • Gastropiloroduodenojejunostomie (31 de litere) – creare operatorie a unei anastomoze (= comunicație naturală sau artificială /chirurgicală între două vase sangvine, între două segmente ale tubului digestiv etc.) între stomac, pilor și duoden, pe de o parte, și o ansă jejunală, pe de altă parte.
  • Diclordifeniltriclormetilmetan (30 de litere) – numele științific al substanței cunoscute sub denumirea abreviată DDT, un compus chimic folosit ca insecticid, interzis în majoritatea țărilor din cauza persistenței și a toxicității.
  • Electroglotospectrografie (25 de litere), din fr. électroglottospectrographie. DEX definește acest cuvânt drept o „metodă de stabilire a compoziției armonice a semnalelor vorbirii prin analiza impulsurilor obținute cu electroglotograful”.
  • Angiocardiopneumografie (23 de litere) – radiografie a cavității inimii și a vaselor mari ale toracelui, după injectarea unei substanțe radioopace.
  • Alte cuvinte formate din 23 de litere sunt: electrotermocauterizare, streptocinorezistență, anticonstituționalitate, teleradiocinematografie ș.a.
  • Sternocleidomastoidian (22 de litere) – mușchi pereche care se fixează de stern, de claviculă și de apofiza mastoidă, cu rol în înclinarea laterală a capului și în rotirea acestuia.
  • Electroencefalografie (21 de litere) – procedeu de studiere a activității electrice a creierului, bazat pe aplicarea unor electrozi pe pielea capului și pe înregistrarea grafică, sub formă de unde, a curenților corespunzători acestei activități.
  • La egalitate, se află următoarele cuvinte de 21 de litere: hexahidroxiciclohexan, dezinstituționalizare, incomprehensibilitate, interdisciplinaritate, multidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, multidimensionalitate, pluridimensionalitate ș.a.
  • Electrocorticografie (20 de litere) – tehnică de studiere a activității electrice a scoarței cerebrale, care constă în aplicarea unor electrozi pe suprafața creierului.
  • Oftalmodiafanoscopie (20 de litere) – tehnică de examinare a polului posterior al globului ocular prin transiluminare prin gură, cu ajutorul unui instrument numit oftalmodiafanoscop.
  • Pseudohermafroditism (20 de litere) – anomalie în care caracterele sexuale aparente sunt opuse sexului respectiv; androginie.
  • Microelectronografie (20 de litere) – fotografie făcută la microscop care permite studierea fenomenelor biologice celulare sub aspect electric.
  • Retrocompatibilitate (20 de litere) – proprietate a unui sistem de televiziune în culori de a permite ca receptoarele aferente să reproducă în alb-negru imaginile transmise de un sistem alb-negru.
  • Un alt cuvânt compus din 20 de litere este
  • Otorinolaringologie (19 litere)ramură a medicinii care se ocupă cu studiul bolilor anatomice și fiziologice ale următoarelor organe: ureche, gât, nas.
  • Laringostroboscopie (19 litere) – observare a coardelor vocale cu laringostroboscopul.
  • Ribonucleoproteină (18 litere) – complex macromolecular alcătuit din proteine și acid ribonucleic.
  • Galvanostereotipie (18 litere) – totalitatea procedeelor de reproducere a formelor de tipar înalt prin galvanoplastie.
  • Afroamericanistică (18 litere) – disciplină care studiază civilizația și cultura americană, de influențe etnice africane.
  • Incognoscibilitate (18 litere) – însușirea sau starea de a fi incognoscibil.

Notă: Toate aceste cuvinte pot fi lungite prin articulare cu articol hotărât sau prin adăugarea unor desinențe de plural sau de genitiv-dativ. Cvasitotalitatea acestora sunt destul de specializate și apar extrem de rar sau chiar deloc în vorbirea curentă sau în textele de uz general.

 

Lingviștii au păreri diferite în ceea ce privește apariția cuvintelor lungi. În cartea sa Curiozități și amuzamente ale limbii române – Introducere în ludolingvistică (2012), Octavian Laiu-Despău menționează că „s-a luat adesea poziţie împotriva cuvintelor lungi create în mod abuziv”. Autorul face referire la câteva lucrări din sec. al XIX-lea: „În Abecedariul pentru şcoale începătoare al lui Nifon Bălăşescu, publicat în 1854, apărea inonorificabilitudinaţionalitate, un termen creat, aparent, pe baza latinescului honorificabilitudinitatibus întâlnit la Shakespeare. Acest cuvânt de 34 de litere, calificat drept „minune filologică”, a fost criticat de Vasile Alecsandri, în articolul O bazaconie limbistică (în „România literară”, nr. 14, 1855): „Doamne! Doamne! de multă limbistică ce au dat peste capetele noastre, or să ajungă copiii noştri a ieşi din şcoale cu limba de un cot, ca şi cuvintele de sânt siliţi a învăţa şi a rosti, sărmanii”. Acelaşi cuvânt a fost ridiculizat şi de Alecu Russo, în Cugetări: „Pe lângă pedantismul sistemelor, care se îndeletnicesc a propune până şi copiilor din faşe, în loc de idei, probleme limbistice ca: Inonorificabilitudinaţionalitate, probleme ce aduc aminte, nevroind, de Rabelais şi de Molière, mai înţelegem încă prin pedantism ţipătul de aristocraţie şi de rusolatrie aruncat asupra celor ce doresc înfrumuseţarea, înavuţirea limbii, după firea ce i-a dat o plămădeală de una mie de ani; aceştia dar resping schimbările scolastice; fiecare parte a României astăzi a înfiat o limbă păsărească, înţeleasă numai de adepţi”.

Vom folosi aceste trăsnăi lingvistice sau nu, e bine să știm cât de bogată și frumoasă este limba noastră cea română.

One Comment

Comments are closed.