Educatie

Alexandru Ioan Cuza și prima Lege a Educației

Astăzi sărbătorim 164 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), primul domn al statului ce va deveni, în 1918, România Mare. Marcăm un moment istoric crucial care a însemnat mai mult decât desfiinţarea unei graniţe. Atunci s-au pus bazele României moderne, au fost demarate reforme serioase care au dezvoltat Țara. Una dintre acestea a fost adoptarea, în 1864, a primei Legi a educației.

Cuza a reformat radical statul, continuând implementarea proiectului pașoptist. Odată cu intrarea în vigoare a Legii instrucțiunii publice (1864), învățământul primar devenea gratuit și obligatoriu, liceul avea 7 clase (clasa I echivala cu actuala clasă a V-a) și era prevăzută pregătirea pedagogică a cadrelor. Iată câteva dintre prevederile legii din 1864:

  • învăţământul se împarte în public şi privat;
  • învăţământul public este: primar, de 4 ani; secundar, de 7 ani şi superior, de 3 ani;
  • învăţământul elementar este obligatoriu şi gratuit pentru copiii de la opt la 12 ani;
  • învăţământul elementar cuprinde următoarele obiecte de studiu:
  1. citirea
  2. scrierea
  3. catehismul
  4. noţiuni de igienă
  5. gramatică
  6. geografie
  7. istoria şi dreptul administrativ al ţării
  8. aritmetică şi sistemul legal al măsurilor şi greutăţilor.
  • vor putea să nu îşi înscrie copiii la şcoala publică părinţii care dovedesc că le oferă educaţie acasă sau în instituţii private;
  • niciun maistru, industriaş sau arendaş nu va primi în slujba sa un copil mai mic de 12 ani şi îl va angaja numai după ce acesta va prezenta certificatul de învăţătură;
  • părintele va primi avertisment de la învăţător şi apoi de la consiliul local dacă nu îşi trimite copilul la şcoală. Dacă va continua să nu îl aducă la şcoală, părintele va primi amendă de 20 de parale la oraşe şi de 10 parale la sate pentru fiecare zi lipsă. În caz de recidivă, amenda se va dubla.

Tot în acea perioadă au fost înființate Universitățile din Iași (1860) și București (1864). O lege destul de modernă și europeană pentru anul 1864, nu-i aşa?