Press "Enter" to skip to content

Interviu: „A vorbi o limbă înseamnă a fi liber, a gândi analitic, uneori cu voce tare”

De Ziua Europeană a Limbilor, marcată anual la 26 septembrie, am acordat un interviu pentru portalul Moldova9.com. Jurnalistul Vitalie Guțu m-a provocat la o discuție despre rolul și necesitatea deprinderii și cunoașterii unei limbi străine ca element definitoriu în dezvoltarea noastră ca personalitate, comunitate și națiune, per ansamblu.

M9: Cât mai multe limbi cunoști, cu atât mai multe destine și culturi explorezi. În acest context, cât de important e să vorbești o limbă de circulație europeană?

Ghenadie Râbacov: Cunoașterea a cel puțin două limbi de circulație internațională înseamnă, înainte de toate, posibilități mult mai mari de comunicare și de acces la universalitate. Învățarea unei limbi străine reprezintă o investiție prețioasă în viitorul nostru și al copiilor noștri, fiind, în același timp, un atu în obținerea unui job bine plătit dar și un must într-o Europă competitivă și într-o lume aflată în plin proces de globalizare.

Frontierele interne ale Uniunii Europene au dispărut inclusiv grație limbilor, iar cetăţenii săi, indiferent de statul din care provin, au dreptul la viață, educație și muncă oriunde își doresc. Unica barieră invizibilă în calea liberei circulații poate fi lipsa competenţelor lingvistice. Limbile străine sunt calea de acces la noi prietenii, călătorii, parteneriate, avansări în carieră ș.a.

M9: Orice limbă, cumva, exprimă un caracter și o atitudine a națiunii. Cum influențează cunoașterea uneia sau mai multor limbi străine la formarea noastră ca personalitate?

Ghenadie Râbacov: Câte limbi cunoști, de atâtea ori ești om. Probabil ați auzit acest aforism nu o singură dată. O persoană care stăpânește mai multe limbi gândește altfel, gândește liber și în afara tiparelor, pentru că limbile străine deschid uși, construiesc punți și elimină hotare, leagă țări și continente, culturi și civilizații.

Baza culturii este limba. Vasile Alecsandri a definit-o drept „cartea de noblețe a unui neam”. O limbă străină, oricare ar fi ea, ne ajută să înțelegem mai bine propria limbă și să pătrundem în tainele propriei culturi. Învățând o altă limbă, îndrăgim și mai mult limba mamei, îi înțelegem regulile de funcționare, căpătăm un „al doilea suflet” și trăim o nouă viață.

Să nu uităm și de multitudinea de beneficii pe care ni le aduce studierea limbilor străine: îmbunătățirea capacității de memorare, a abilităților de ascultare și a celor de a lua decizii, creșterea atenției și a puterii de concentrare, dezvoltarea zonelor vitale ale creierului, consolidarea competențelor de multitasking și multe altele. Însă cel mai important și poate cel mai prețios lucru pe care ni-l oferă multilingvismul este acceptarea diversității, ceea ce ne face rezistenți în fața urii, intoleranței, atrocităților, obscurantismului.

M9: A fi profesor de limbi străine este o provocare sau o chemare pentru a învăța generații și generații să mânuiască lexemele străine armonios?

Ghenadie Râbacov: A fi profesor de limbi străine este și o provocare și o chemare. O provocare, fiindcă devine din ce în ce mai greu să motivezi tinerii să învețe, dar mai ales să citească. Și mă refer la lectura pentru plăcere, nu din obligație. Dacă nu îți place să citești, nu vei cunoaște niciodată o limbă cu adevărat, nu o vei „simți”, nu vei avea contactul cu ea. A reînvia dragostea pentru lectură – probabil aceasta e marea provocare a momentului.

A fi profesor este o chemare. Dacă aceasta lipsește, nu ai ce căuta în învățământ. Am activat doi ani în educație fără a fi dascăl, fără a ține cursuri. Sincer să fiu, mi-a lipsit enorm dialogul cu elevii în sălile de clasă. Din septembrie curent, sunt profesor de franceză și engleză la Liceul „Socrate” din Chișinău și mă bucur să fac parte dintr-o instituție unde sunt privilegiate două domenii ale prezentului și viitorului: limbile străine și tehnologiile informaționale.

Administrația liceului și cadrele didactice oferă elevilor oportunități inedite de dezvoltare personală, prin participarea la cluburi de lectură, dar și prin înscrierea la varii cursuri opționale. Unul dintre acestea este și cursul practic de traducere, introdus în acest an în premieră absolută, pe care am onoarea să-l predau celor de la treapta liceală. Îmi doresc foarte mult ca prin acest curs să reușesc să fac față marii provocări despre care am vorbit mai sus.

Vreau ca tinerii să înțeleagă că limbile străine sunt pașaportul lor spre diversitate și viza de intrare în noi orizonturi culturale.

M9: Cât de deschiși și predispuși suntem noi, ca națiune, să deprindem o altă limbă străină și la ce ne ajută asta?

Ghenadie Râbacov: Majoritatea românilor de pe ambele maluri ale Prutului învață cu ușurință o limbă străină, iar tinerii noștri, atunci când aleg să-și continue studiile peste hotare sunt printre cei mai buni. Și anume limbile străine studiate în școală sau la universitate îi ajută să se integreze într-o altă comunitate, facilitându-le comunicarea și schimbul intercultural.

Unii au înclinație pentru limbi străine, dar înțeleg acest lucru mult mai târziu. Cunoașterea unei limbi străine este un avantaj foarte mare atunci când este vorba de obținerea unui post de muncă atractiv și bine plătit. Azi, dacă nu vorbești o limbă străină, măcar la nivel elementar, nu prea ai șanse de angajare într-un mediu profesional care să-ți aducă mari deschideri.

M9: Dacă tot vorbim despre Ziua Europeană a limbilor, nu pot să nu vă întreb despre menirea și rolul studierii propriei limbi – româna – mai cu seamă în contextul social și politic în care se află Republica Moldova?

Ghenadie Râbacov: Problema limbii este un subiect sensibil și conflictogen în Republica Moldova. De vină sunt politicienii certați cu istoria și știința. Anume ei au tulburat și continuă să tulbure apele în spațiul public, într-o manieră extrem de toxică. De vină sunt și toți cei care consideră că a vorbi corect este doar treaba profesorilor de literatură și a scriitorilor. Nu! Folosirea corectă și estetică a limbii române nu este un monopol al elitei, ea se poate învăța. Limba română din Basarabia trebuie REromânizată, studiată și admirată în fiecare clipă a existenței noastre. Iar dacă nu suntem în stare să ne iubim propria limbă, să învățăm cât mai multe limbi străine. Franceza, engleza, germana, spaniola, rusa ș.a. ne vor da cele mai valoroase lecții: ne vor învăța să prețuim esențele și să eradicăm confuzia identitară.

M9: A vorbi o limbă înseamnă…

Ghenadie Râbacov: A vorbi o limbă înseamnă a fi liber, a gândi analitic, uneori cu voce tare. A vorbi o limbă înseamnă a fi prietenul cărților și al cuvintelor. A vorbi o limbă înseamnă a fi Om și a pătrunde în frumusețea lucrurilor concrete.

Sursa: Moldova9.com.