Press "Enter" to skip to content

9 mai: zi de doliu, extaz al Побед-ei sau simbol al construcției europene?

9 mai este o zi cu semnificații istorice și culturale multiple.

La sfârșitul sec. al XVIII-lea, mai exact în vara anului 1789, francezii răsturnau vechea orânduire politică şi enunţau principiile fondatoare ale întregului eşafodaj ideatico-doctrinar al societății moderne, în numele libertăţii, egalităţii şi fraternităţii.
Aceste principii de importanță majoră, extrem de actuale şi astăzi, au dus la construcția unei Europe unite. Rând pe rând, ideile iluministe şi revoluţionare căpătau consistenţă și statornicie pe teritoriul bătrânului continent. În a doua jumătate a sec. al XIX-lea a luat ființă şi România ca stat. Mai întâi, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti, apoi, prin cucerirea independenţei de stat.

Cu 141 de ani în urmă, la 9 mai 1877, ministrul de externe din acea vreme, ilustrul înaintaș, Mihail Kogălniceanu, declara în fața Adunării deputaților: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare… suntem o națiune liberă și independentă”, iar guvernul „va face tot ce va fi cu putință ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa”; „voim să fim independenți, pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie, pentru că nu voim să mai pătimim pentru greșelile altora, pentru că voim ca la gurile Dunării de Jos să fie un bulevard în contra rezbelului”.

La 9 mai 1945 se încheia al II-lea război mondial în Europa, fiind semnat, în ajun, actul de capitulare necondiționată a Germaniei naziste. Pentru poporul român, această dată reprezintă un moment de doliu și tristețe profundă, fiindcă cicatricele pe care criminala alianță dintre Stalin și Hitler le-a format pe corpul Țării nu s-au vindecat. Consecințele documentului diabolic nu au fost lichidate nici astăzi, iar Basarabia rămâne prizoniera crimei comise prin odiosul Pact Ribbentrop-Molotov. Basarabia și Bucovina de nord, părți ale Regatului României, au fost trecute definitiv în componența URSS-ului.

Basarabia nu a fost eliberată de trupele sovietice, cum spală creierii cei certați cu istoria, ci ruptă de la sânul Țării-Mamă și, ulterior, ocupată! Românii din stânga Prutului, printre care și bunicii mei, au trecut prin ani groaznici de foamete organizată, deportări, teroare, omoruri, deznaționalizare, rusificare în masă, batjocură fața de tot ce este sfânt: limbă, tradiții, istorie etc.! Nu există nicio familie de români care nu ar fi suferit din cauza bolșevicilor. Nicidecum nu putem vorbi despre victorie (alias Победа), ci despre o zi neagră în calendarul istoric al românilor.

Dacă ticălosul pact Hitler-Stalin nu ar fi existat, cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai devreme sau poate chiar nici nu ar fi avut loc.

Tot astăzi, marcăm Ziua Europei, cu trimitere directă la data de 9 mai 1950, atunci când ministrul francez al afacerilor externe, Robert Schuman, venea cu un răspuns pragmatic, poate cel mai inteligent din istorie, la ororile războiului, susținând faimoasa sa declarație, în care vorbea despre unitate, cooperare și necesitatea de a soluționa toate problemele între statele europene pe cale pașnică – o declarație considerată a fi piatra de temelie a actualei Uniuni Europene, o familie din care face parte și România, începând cu anul 2007.

Tot la 9 mai îl comemorăm pe Lucian Blaga, filosof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar și diplomat, părintele „corolei de minuni a lumii” și cel care, la momentul primirii sale în Academia Română, în 1937, elogia satul românesc.

Ce se întâmplă în aceste zile în Republica Moldova, profund metastaziată de corupție, prostie, moldovenism oribil și veșnica criză identitară? Din păcate, aici, politicul sovietic primează în fața adevărului, iar demnitatea națională este călcată în picioare.

De 9 mai, cei lipsiți de memorie genetică, cei care continuă să se închine secerii și ciocanului, intră în extazul Побед-ei, delectându-și privirile cu panglici anti-românești. Spitalul „Panglica de colorado” este la el acasă, iar pacienții acestuia, alături de mulți politicieni, au devenit și oameni de artă, interpreți pentru care contează doar „cine plătește mai mult”.

Mare dreptate avea Grigore Vieru, atunci când afirma că răul de fapt vine din interior, de la cei 3 P co-naționali: Pâra, Pizma și Prostia! La acești 3 P mai alipim indiferența și vânzarea de sine, transmise pe cale genetică de la moldovean la moldovean.

9 mai este zi de doliu, Ziua Europei și a independenței României, este ziua fiecărui European și a fiecărui Român. Este primordial ca cetățenii să înțeleagă că puterea unei națiuni vine din capacitatea acesteia de a-și păstra rădăcinile identitare, de a nu-și uita strămoșii, valorile, credința, tradițiile, de a lupta pentru reîntregirea Țării, singura cale spre un trai mai bun, sigur și pașnic.

 

P.S. Astăzi, Chișinăul e împânzit de panglici Sf. Gheorghe și garoafe roșii. În transportul public, reprezentanții vârstei a treia aruncă priviri piezișe celor tineri, îndemnându-i să învețe istoria și acuzându-i de ură. Se aud lozinci de genul: Россия – наша держава! Мы одной ноги в России! Не нужна нам Европа, в Советском Союзе было все хорошо! Alții se lamentează că vezi, Doamne, sunt discriminați: Вот нам сегодня сказали что мы окупанты. Pentru aceștia istoria s-a născut odată cu URSS și a murit odată cu prăbușirea acesteia.

Orice ai zice, dar chiar miroase a atitudine de ocupant! Nimeni nu le interzice să-și deplângă morții. 9 mai este și o zi a tristeții, o zi de comemorare a celor căzuți pe câmpurile de lupte. Problema e că, după depunerea de flori și coroane, sar în sus și țopăie de dragul Побед-ei pe melodiile celor veniți din Матушка Россия.