-
O primă apariție editorială: Lansarea cărții „Caiete de traductologie”
Ieri, de ziua mea de naștere, în cadrul evenimentului științifico-literar cu genericul Pledoarie pentru (auto)traducere, a avut loc lansarea cărții mele Caiete de traductologie /Cahiers de traductologie /Cahiers of Translation Studies, o primă producție științifică care sper să fie de un real folos atât specialiștilor în domeniu, studenților de la toate ciclurile universitare cât și celor interesați și dornici să cunoască problemele de actualitate din lumea traducerilor. Cartea este structurată în două părți, fiecare parte conținând 8 articole, iar fiecare articol având la bază o serie de idei-forță, ce vin să complementeze conținutul cercetărilor în sfera (auto)traducerii. Inovația științifică, potrivit opiniei prof. univ. dr. Ana Guțu, care a prefațat lucrarea,…
-
Mama, Eroina mea
Mama, creație a Atotputernicului, Icoană făcătoare de minuni, a fost hărăzită pentru a da viață și a aduce fericirea pe pământ. În sufletul ei sălășluiește divinitatea și infinitul. Un infinit al dragostei nemărginite și necondiționate pentru copiii ei. Cu siguranță, omenirea nu a inventat și niciodată nu va inventa un alt cuvânt mai frumos, mai dulce și mai sfânt decât mama, fiindcă ea e însăți viața. Fără ea nu am fi știut cum arată răsăritul și apusul soarelui, nu am fi avut parte de căldura și energia dumnezeiască și nu am fi admirat splendoarea cerului, nu am fi sorbit din parfumul florilor și murmurul apei cristaline de izvor. Fără ea…
S-ar putea să-ți placă și
Gânduri zgomotoase în plină tăcere…
Jurnalul unei zile pandemice
Sub umbrela ploii
-
Reîntregirea națiunii românești – cel mai mare omagiu care poate fi adus lui Eminescu
Astăzi, Românii din întreaga lume marchează Ziua Culturii Naționale. La 15 ianuarie 1850, literatura românească și cea universală a căpătat un Geniu, a cărui operă măreață este mai actuală ca oricând, spulberă orice suspiciune referitoare la originea românismului și învinge timpul. Exponent al unei națiuni lipsite de orice apucături hidoase și defăimătoare, Eminescu a dus o luptă acerbă pentru puritarea limbii române și a pus cărămizile limbii poetice românești, o limbă „unică în Europa, care n-are, propriu vorbind, dialecte”. În Timpul din 13 ianuarie 1978, marele Poet scria: „Pe-o intindere de pamânt atât de mare, despărțiți de munți și fluvii, românii vorbesc o singură limbă (…). Dacă coloniștii ar fi…
